Statuie dispărută fără urmă

Statuie dispărută fără urmă
Ani de zile, statuia lui Herbak Janos - o statuie de fier, de mici dimensiuni, ce îl prezenta pe omul care a dat numele său fabricii de încălţăminte rebotezată ulterior Clujana - a tronat lângă ştrandul deţinut de fabrică, într-o zonă umbrită, la doi paşi de sala de sport. Acum, a dispărut de pe soclu şi nimeni nu ştie unde se află.

“Extraordinar, au furat-o şi pe aia! Păcat că a dispărut. Era o statuie din fier, în picioare, amplasată la intrarea în stadionul Clujana. Nu mai ştiu dacă statuia era în administrarea fabricii”, ne-a declarat fostul lider de sindicat Dezideriu Kallos. Nimeni din conducerea fabricii Clujana nu mai ştie ceva de statuie.

 “Nici eu nu am văzut-o demult. Nu ştiu nimic de ea, doar soclul mai stă aici”, ne-a spus şi administratorul bazei sportive Clujana, Ioan Puşcaş, un bătrânel simpatic şi de treabă. “Statuia era una simplă şi nu avea o valoare de monument istoric. Era amplasată izolat şi, astfel, expusă la furturi”, ne-a spus un specialist în monumente.

 

Cine a fost, însă, Herbak Janos, un personaj pierdut în istoria comunistă a Clujului? Ani şi ani, fabrica de încălţăminte Clujana a purtat numele lui Herbak Janos.

“A fost  un simplu muncitor. Comunist maghiar, ilegalist, activist în ilegalitate, Herbak a fost prins şi condamnat de statul român pentru activităţi ilegale. El era angajat la fabrica de încălţăminte Renner. A fost închis în celebra puşcărie Doftana, unde a decedat în urma cutremurului din 1940. Atunci, o parte a puşcăriei s-a prăbuşit şi au murit mai mulţi deţinuţi. în cadrul comunizării,

 Fabrica Renner a fost confiscată de statul comunist şi, în semn de preţuire faţă de activitatea din ilegalitate a lui Herbak, fabricii i s-a dat numele lui. Apoi, imediat după desovietizarea României, a fost schimbat numele fabricii în Clujana”, a povestit istoricul maghiar Lajos Asztalos. în Cluj-Napoca a funcţionat, conform Arhivelor Naţionale, chiar şi o Şcoală Medie Serală “Janos Herbak”, din  1955 până în 1962.

 

“Campioană” în Estul Europei

 

în anul 1911, familia Renner a înfiinţat la Cluj “Fabrica de Piele Fraţii Renner & Co”, care a devenit după Primul Război Mondial societate

pe acţiuni şi şi-a schimbat numele în “Dermata”. Era cel mai mare producător de pielărie şi încălţăminte din România.

După naţionalizarea din anul 1948, întreprinderea şi-a mai schimbat numele de câteva ori, numindu-se, pe rând,  “Fabrica de încălţăminte Janos Herbak” şi  “Fabrica de Pielărie şi încălţăminte Cluj”, apoi SC Clujana SA.

 Anul 1980 a fost considerat momentul de apogeu. “Clujana” ajunsese la aproape 8.000 de angajaţi. Structura era cea a unei fabrici integrate, care deţinea tăbăcării, fabrică de articole din cauciuc, fabrică de tălpi şi de încălţăminte, fiind cea mai mare din estul Europei.

Loading...
Comenteaza