Administratie

2007: Ocolitoarele, spinul din talpa municipalitãţii

La începutul anului, reprezentanţii Primãriei au anunţat alocarea pentru noile investiţii a peste 200.000.000 de lei. Banii au fost programaţi pentru execuţia inelelor de ocolire, reabilitarea termic` a clãdirilor supraetajate, amenajarea unor parcãri în zona Calvaria, modernizarea liniei de tramvai, parking-ul din curtea vechii Primãrii, construirea clãdirii noului sediu al Filarmonicii Transilvania, reabilitarea Bastionului Croitorilor.

De asemenea, Primãria şi-a propus amenajarea unui patinoar artificial, modernizarea fântânii arteziene din Piaţa A. Iancu, modernizarea sãlii cinematografului Republica, reabilitarea monumentului Matei Corvin, amenajarea de pasaje pietonale subterane, achiziţionarea de servicii de iluminat, contractarea de societãţi specializare care sã realizeze studiile de fezabilitate (reactualizarea Planului Urbanistic General, de exemplu – n. red.).

în plus, s-a anunţat finalizarea lucrãrilor angajate în 2006: modernizarea pieţelor agro-alimentare, programul de modernizare a celor 288 de strãzi, refaţadizarea clãdirilor sau construcţia de noi locuinţe.

“Lumea s-a precipitat”

ªeful Direcţiei Tehnice din cadrul Primãriei, Sorin Apostu, a explicat cã, în momentul în care s-au anunţat proiectele pe anul acesta, toatã lumea s-a precipitat şi a spus cã face mai mult.

“Era clar cã nu aveam timpul, nici resursele ca sã le facem pe toate. Cu toate acestea, am reuşit sã oferim clujenilor cele peste 100 de locuinţe ANL de pe Calea Floreşti, avem douã parking-uri în zona centralã dintre care unul realizat de Primãrie, cu peste 800 de locuri de parcare, iluminat public modern, terase pe malul Someşului, dar şi pieţe agroalimentare moderne. De la anul vom continua cu modernizarea Pieţei din Grigorescu”, a afirmat Apostu. El a adãugat cã programul de modernizare a strãzilor nu s-a derulat la capacitate maximã.

“Deşi avem rezultate şi chiar ne-am ocupat de strãzi, nu suntem în totalitate mulţumiţi. Pe bunã dreptate am primit de nenumãrate ori semnale de la cetãţeni care nu înţelegeau de ce într-un cartier asfaltam o stradã şi, deşi arterele care se intersectau cu ea erau în program, nu ne ocupam de ele. La acest capitol ne-a încurcat foarte mult SADE, societatea care se ocupa de reabilitatea reţelelor de apã.

Pentru cã ministerul a întârziat foarte mult încheierea unui nou contract, noi a trebuit sã stãm dupã ei pentru cã degeaba fãceam noi strãzile, iar firma venea sã le spargã pentru a efectua lucrãrile la reţelele de apã”, a explicat Apostu. ªeful Direcţiei Tehnice a menţionat cã la capitolul spaţii verzi, deşi s-a pus foarte mare accent pe creşterea acestei suprafeţe pe cap de locuitor, nu s-a modificat foarte mult situaţia de anul trecut.

“Tot sunt insuficiente spaţiile verzi, însã prin toate proiectele noastre am impus ca cei care construiesc sã se ocupe şi de spaţiile verzi din respectivele zone, la pachet cu utilitãţile. în ceea ce priveşte Filarmonica, deşi nu suntem obligaţi sã ne ocupãm de sediu, proiectul e gata, investiţia este splendidã şi va demara în 2008.

 Bastionul Croitorilor va fi terminat, de asemenea, la anul. Referitor la modernizarea liniei de tramvai noi am spus de la bun început cã investiţia va fi suportatã din fonduri structurale. Proiectul este la minister, iar undeva în 2009 ar putea demara”, susţine Apostu.

Emil Boc: “S-a instaurat o normalitate politicã la Cluj”

Edilul Emil Boc a apreciat cã 2007 a fost cel mai bun an la Primãrie. “în sfârşit s-a instaurat o normalitate politicã la Cluj care lasã sã se vadã şi roadele.

 S-a schimbat imaginea Clujului şi conform clasamentelor suntem pe locul II pe ţarã la dezvoltarea economicã”, a apreciat Boc. El a adãugat cã municipalitatea a reuşit sã ofere clujenilor trei pieţe moderne, zone pietonale, douã parking-uri, 100 de alei şi trotuare, dar şi sã porneascã proiectele centurilor de ocolire a oraşului.

 “Am ţinut cârma pe direcţia bunã”, este de pãrere primarul care când a venit vorba de nerealizãri a preferat sã aplece puţin capul şi sã se gândeascã. “Nu ştiu. Cred cã faptul cã încã nu avem centuri de ocolire ar putea apãrea la capitolul chestiuni nerezolvate”, a afirmat Boc.

Cu toate acestea, chiar dacã edilul a invocat o stabilitate politicã la Cluj, de la începutul acestui an a avut nenumãrate clinciuri cu preşedintele liberal al Consiliului Judeţean, Marius Nicoarã, pe seama stadionului municipal “Ion Moina”, preluãrii terenurilor armatei din Cluj, amenajarea depozitului ecologic pentru deşeuri sau modernizarea aeroportului.

Boroş: “Trebuia sã desfiinţãm RADP, dar n-a mai vrut primarul”

Viceprimarul Boros Janos afirmã cã 2007 a fost un an foarte încãrcat. “Mã bucur cã dupã 105 ani s-a materializat reabilitarea statuii Matei Corvin şi cã s-au pus pe picioare proiectele cartierelor de locuinţe – Lombului şi Tineretului”, a declarat viceprimarul.

 O “bubã” a administraţie locale pe anul acesta este repunerea pe picioare a Regiei Autonome pentru Domeniul Public (RADP), considerã el. “Trebuia sã desfiinţãm RADP, dar n-a mai vrut primarul. Dacã preluam terenurile, puteam sã dezvoltãm foarte multe proiecte. îmi pare rãu cã iniţial am restructurat regia şi am fãcut-o serviciu, apoi.

Chiar dacã în frunte a fost pus Pantelimon (membru PD – n. red.), terenurile şi regia nu pot fi utilizate dupã bunul plac al nimãnui pentru cã fãrã acordul Consiliului Local, a cãrui este regia, nu se poate face nimic”, a precizat viceprimarul UNMR.

 De asemenea, în calitate de preşedinte al Comisiei de fond funciar, Boros recunoaşte cã situaţia nu este dintre cele mai fericite. Dacã la nivel de judeţ, procentul de eliberare a titlurilor de proprietate pe legile fondului funciar, în special pe Legea nr. 247/2005, este de peste 97%, la Cluj-Napoca acesta atinge, cu greu 20%. într-adevãr, cei peste 300 de proprietari felecani, hostezeni sau clujeni care revendicã terenurile din Livada Palocsay (366 de hectare încã administrate de cãtre Staţiunea de Cercetare Cluj şi peste 400 aflate la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar), au fost din nou amânaţi, la fel ca în ultimii zece ani, pe 2008 pentru a-şi primi proprietãţile de drept.

“Noi am reuşit sã parcurgem dosarele pentru Palocsay, am angajat o firmã care sã se ocupe de mãsurãtorile cadastrale pentru ca de la anul sã începem sã punem oamenii în posesie pe trupurile de pe Dealul Feleac. La fond funciar lucrurile merg greu din cauza personalului insuficient, dar şi a situaţiei încurcate, moştenite de la fostul regim”, s-a scuzat Boros.

De altfel, la nivelul Primãriei, Serviciul Camera Agricolã este în acelaşi stadiu – are tot şef interimar (ªtefan Lucaciu, interimar din 2006, a fost înlocuit cu Lavinia Pop, şefa Serviciului Juridic din cadrul Primãriei – n. red.). Celãlalt viceprimar al oraşului, Adrian Popa, clasificã ca bunã activitatea de anul acesta.

 “Parking-ul Calvaria e o realizare, locuinţele sociale din Oser aflate în plinã construcţie. La nerealizãri pot trece linia de tramvai. Acum sunt cu treburi personale la Bucureşti, dar sper la un an mai bun”, a afirmat Popa.

An bun în Consiliul Local si fructuos în culise

în ceea ce priveşte activitatea Consiliului Local, liderii grupurilor de consilieri considerã la unison cã a fost un an bun, cu multe proiecte şi câştiguri pentru clujeni. Florin Stamatian, liderul grupului de consilieri PD, a precizat cã îi e foarte greu sã facã o analizã unitarã asupra activitãţii sale sau a colegilor de partid.

“Eu şi colegii meu am avut o activitate comunã şi ne-am fãcut treaba în comisii. La nivelul Consiliului Local pot spune cã acest an a fost dominat de personalitatea primarului. Cu toate acestea, am luptat pentru foarte multe proiecte din postura de cetãţean pentru a avea în oraş condiţii civilizate. ªcoala Bob, construitã de bunicul meu, a fost modernizatã, Bastionul Croitorilor, avem parcãri”, a menţionat Stamatian.

 El a recunoscut cã, de multe ori, în şedinţele publice luãrile de cuvânt sau comentariile se fac doar de faţadã.  “Deciziile importante se iau în culise. Vizavi de nenumãratele ieşiri ale unor colegi mai tineri sau de replicile dintre ei şi primar din timpul şedinţelor, de multe ori mai dure, este vorba doar de nişte chestiuni de orgoliu personal.

Când eşti tânãr, vrei sã arãţi cã ai succes şi de multe ori nu poţi sã te abţii. Pe mine nu asta mã supãrã, ci urbanismul şi spaţiile verzi, pentru care nu am reuşit sã facem foarte multe anul acesta”, susţine consilierul PD. La ultimele nemulţumiri, Stamatian este acompaniat de liderul consilierilor PSD, Remus Lãpuşan. Acesta a menţionat cã a luat atitudine şi a propus o serie de proiecte care, însã, au fost ignorate, venind din partea “opoziţiei”.

“Mai mult am fãcut în relaţia cu cetãţeanul pentru cã am ieşit personal şi ne-am ocupat serios de audienţe. în Consiliu a fost mai greu, cu toate cã suntem cel mai activ şi mai sudat grup de consilieri. Realizarea perdelei verzi pentru municipiu, normalizarea activitãţii serviciului de urbanism, organizarea unui concurs pentru postul de arhitect-şef al municipiului, proiecte ale noastre, nu au putut fi impuse”, susţine Lãpuşan. Pe de altã parte, liderul consilierilor UDMR, Laszlo Attila, a apreciat cã activitatea grupului pe care-l coordoneazã pe 2007 a fost bunã.

“Chiar dacã se spune cã unii dintre noi nu pot sã se afirme, noi discutãm fiecare ordine de zi şi, în funcţie de proiecte, stabilim cine ia cuvântul în funcţie de domeniul de activitate. De exemplu, Palfi e cu problemele juridice, Molnos cu învãţãmântul şi strãzile sau eu cu urbanismul. Prin activitatea de anul acesta pot spune cã am avut realizãri la capitolul locuinţe sociale, chiar dacã unii se bat cu pumnul în piept cã ei le-au fãcut, noi avem la fel de multe merite.

 De asemenea, la festivalul cultural de primãvarã din Budapesta, Clujul va avea dedicate douã zile”, a menţionat Laszlo. El a adãugat cã este dezamãgit cã forul local nu a reuşit sã cheltuiascã toţi banii pentru şcoli, dar nici sã eficientizeze activitatea de urbanism. “în 2004, se depuneau lunar 25-30 de cereri de autorizare. Acum se depun în medie 120-130 de cereri, iar pe an se elibereazã acelaşi numãr ca în anii trecuţi, maxim 2.500-2.700 de autorizaţii pe an. Este tot ce am putut sã facem”, conchide liderul grupului UDMR.

“Cel mai bun Consiliu Local”

Coordonatorul grupului de consilierilor PNL, Ovidiu Turdean, a declarat cã anul acesta s-au mai fãcut paşi înainte prin activitatea din Consiliul Local, conform cu programul fixat la nivelul fostei Alianţe DA pentru municipiu.

“Cred cã este cel mai bun Consiliu Local de ani buni. Toţi consilierii au plusat pentru ca anumite lucruri sã se realizeze, iar asta este foarte bine”, a spus Turdean. în schimb, foştii consilieri iniţial PRM, apoi PC şi în prezent PD susţin cã au preferat sã stea în banca lor, dar şi-au fãcut treaba, aşa cum s-a discutat în comisii.

“într-adevãr nu mi-am depus declaraţia de avere şi la ultimele douã şedinţe am plecat mai repede, dar mi-am cerut voie şi am fost motivat. O sã citesc în ziar cã sunt nesimţit sau cã sunt pe primul loc în topul consilierilor inactivi. Faţã de perioada când îl asistam pe Funar şi luam picioare undeva pentru orice, acum pot spune cã mi-am vãzut de treaba mea”, a declarat consilierul Mircea Petric (fost PRM, PC, în prezent PD).

Amintim cã reprezentanţii Biroului de presã al Primãriei nu ne-au furnizat pânã la închiderea ediţiei un bilanţ al activitãţii principalelor direcţii din cadrul instituţiei sau o evaluare a rezultatelor respectivelor compartimente, \n conformitate cu rapoartele directorilor care le coordoneazã.

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro