Administratie
A patra pietonalã: strada Potaissa
de Ziua de Cluj, 09 februarie 2009, 22:27
Primãria Cluj-Napoca intenţioneazã sã reabiliteze Zidul Cetãţii pentru a pune în valoare zona Potaissa - Kogãlniceanu - Bastionul Croitorilor.
Oficialii Primãriei Cluj-Napoca vor sã iniţieze urmãtoarea etapã în definirea unui circuit turistic integrat care sã prezinte Cetatea Medievalã a Clujului. Este vorba despre transformarea strãzii Potaissa în zonã pietonalã şi de reabilitarea Zidului Cetãţii. Primarul interimar Sorin Apostu a declarat cã în bugetul pe anul în curs este inclus şi acest proiect, însã, deocamdatã, pachetul financiar nu a fost constituit.
“Avem în plan un circuit turistic care sã punã în valoare cetatea medievalã a Clujului. Deja s-au amenajat mai multe pietonale în centrul oraşului- Eroilor, Piaţa Muzeului şi am demarat licitaţia pentru Piaţa Unirii, etapa a doua. Este vorba despre o viziune integratã”, a explicat oficialul Primãriei clujene. Acesta a adãugat cã urmãtorul pas în trasarea circuitului turistic este transformarea în zonã pietonalã a strãzii Potaissa, din spatele Facultãţii de Drept a Universitãţii Babeş - Bolyai. “Aceasta este partea simplã. Strada se va pietrui. Pentru aceasta nu avem nevoie de nici un proiect. Strada este în programul de întreţinere, piatra o avem, culeasã din alte zone, iar societãţile care se ocupã de întreţinere (Strabag şi Diferit – n.red.) se vor ocupa de pavaj. Mai întâi se va realiza partea de canalizare pluvialã, aşa cum s-a fãcut şi în celelalte zone ale oraşului”, a explicat Apostu.
Partea mai complicatã a proiectului se leagã de reabilitarea Zidului Cetãţii, pe care municipalitatea intenţioneazã, de asemenea, sã o iniţieze anul acesta. “Dupã ce vom aproba bugetul, vom şti exact ce sume avem disponibile şi atunci vom stabili pachetul de licitaţie pentru reabilitarea Zidului Cetãţii. Deocamdatã, nu ne-am decis cum vom face. Este adevãrat cã va trebui sã ne consultãm cu specialiştii şi suntem conştienţi cã aceasta va implica şi timp”, a mai adãugat Apostu.
Oficialul a menţionat cã intenţia Primãriei este de a crea o axã turisticã pietonalã, care sã traverseze centrul vechi al oraşului pânã la Bastionul Croitorilor, de unde turiştii se vor întoarce prin Piaţa Avram Iancu, unde se va realiza conexiunea cu pietonala Eroilor. “Urmeazã Piaţa Unirii, iar în plus mai avem şi pietonala Piaţa Muzeului”, a adãugat Apostu. Acesta a atras atenţia cã punerea în valoare a cetãţii medievale a Clujului nu este un proiect “de azi pe mâine” şi cã va necesita timp pânã când circuitul turistic se va contura. “Dupã ce scoatem traficul greu şi cel de tranzit din oraş, atunci circulaţia se va relaxa şi poate vom putea chiar sã introducem în circuit autobuze turistice”, a mai spus Apostu.
Cetatea Clujului
Clujul a primit dreptul de a construi ziduri, bastioane şi turnuri de apãrare imediat dupã ce a i s-a acordat, în anul 1405, rangul unui Oraş Liber Regesc. Astfel, s-a început construirea zidurilor, care a durat pânã la finalul secolului XVI. Suprafaţa noii cetãţi (45 hectare) era aproximativ dublã faţã de cea a primei incinte medievale, traseul fiind de-a lungul Pârâului Ţiganilor la est (actualele strãzi Emil Isac şi Samuil Micu), la nord, în perimetrul dintre actualele strãzi Potaissa şi Mihail Kogãlniceanu, respectiv Avram Iancu.
La est urma linia strãzii Baba Novac, Cuza Vodã, iar apoi continua pe partea nordicã tot de-a lungul Canalului Morilor. Incinta este, practic, terminatã în preajma jumãtãţii veacului al XV-lea, poarta de est fiind, de exemplu, ridicatã în 1449. Pentru ridicarea zidurilor, s-au folosit blocuri mari din piatrã, care au definit creneluri şi metereze, drum de strajã pe console de piatrã, cu scãri de retragere. O a doua etapã de construcţie se întinde între anii 1470 - 1507, când se construiesc, între altele, Poarta de vest şi Turnul Podului.
(sursa: enciclopedia on-line Wikipedia)
Bastioanele Clujului medieval
în Clujul medieval existau, în total, în jur de 20 de turnuri şi porţi care erau întreţinute pe timp de pace şi apãrate în vreme de rãzboi de breslele meşteşugãreşti, al cãror nume îl şi purtau.
Bastionul Croitorilor, ridicat în sec. XVI-XVII (existent şi astãzi)
Bastionul Tãbãcarilor
Bastionul Zidarilor, ridicat în sec. XVI-XVII, demolat în1810
Bastionul Curelarilor, ridicat- sec. XVI-XVII, demolat- 1817
Turnul de Poartã din Strada Turzii, ridicat- sec. XV, demolat- 1841
Bastionul Postãvarilor, ridicat- sec. XVI
Bastionul Tâmplarilor, ridicat- sec. XVI-XVII, demolat- 1880
Bastionul Pantofarilor, existent şi astãzi
Bastionul Fânului (zis şi al Cizmarilor), ridicat- sec. XV, demolat- 1831
Turnul de Poartã din Strada Mãnãşturului, zis şi Turnul Cojocarilor, ridicat- 1476, demolat- 1843
Bastionul Fierarilor, ridicat- sec. XV, demolat- 1796
Bastionul Aurarilor, ridicat- sec. XV, demolat- 1859
Poarta Apei
Turnul de Poartã din Strada Podului, ridicat- 1477, demolat- 1868
Turnul Lãcãtuşilor (sau Turnul de pe Strada Sãpunarilor), zis şi Turnul Pompierilor, ridicat- 1574, existent şi astãzi
Bastionul cu creneluri italiene
Bastionul Rotund
Turnul de Poartã din Strada Ungurilor, ridicat- sec. XV-XVI, demolat- 1872
Bastionul Olarilor
Turnul de Poartã din Strada de Mijloc, ridicat- 1449, demolat- 1850.
(sursa: enciclopedia on-line Wikipedia)