Administratie

Anul urbanistic 2008: amânări, derogări şi haos

 Cetăţenii din municipiul Cluj-Napoca s-au “izbit” în 2008 de haosul urbanistic şi de ignoranţa administraţiei locale clujene faţă de modul în care se dezvoltă oraşul. “Imobiliari de carton”, blocuri între case, aprobate de Primăria cu ochii închişi, construcţii în zone fără canalizare sunt printre principalele anomalii reclamate de clujeni. ZIUA de Cluj vă prezintă ce a făcut municipalitatea clujeană pentru a veni de hac problemelor urbanistice ale oraşului, dar şi care sunt capitolele unde Primăria primeşte, în continuare, câte o bilă neagră.

Anul acesta, după alegerile din iunie, Primăria Clujului şi-a “tras” o nouă comisie de urbanism, cu mai puţini membri, aleşi însă “pe sprânceană”: Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România – Filiala Transilvania, Eugen Pănescu, vicepreşedinte al aceleiaşi organizaţii de breaslă (cei doi fiind şi asociaţi în cadrul biroului Planwerk), fostul arhitec -şef al municipiului, Adrian Iancu, arhitectul Mihaela Agachi, apropiată a Universităţii Tehnice Cluj-Napoca şi a prorectorului Mircea Petrina, care deţine şi societatea de proiectare Bogart, client fidel al Primăriei, Ligia Subţirică, membră a Comisiei Zonale a Monumentelor, cei doi viceprimari, Sorin Apostu (PD-L) şi Laszlo Attila (UDMR) şi primarul de Cluj. Noua comisie a fost constituită prin votul Consiliului Local, însă la vremea respectivă PDL a fost acuzat că având majoritate, nu a făcut decât să bifeze numele dictate de voinţa liderilor de partid, votul fiind unul formal, din raţiunea de a avea o comisie “comodă”, care să avizeze proiecte controversate.

In prima şedinţă în noua formulă, primarul Emil Boc, cel care conducea aceste reuniuni, a afişat o atitudine extrem de vehementă faţă de cererile dezvoltatorilor. De la “Nu mai merge!” (spus de edil la adresa proiectelor care cer derogări în anumite zone şi aduc blocuri între case), noua comisie a revenit rapid la atitudini mai “prietenoase” faţă de investitorii care au nevoie de derogări. Pe scurt, derogări se pot accepta în unele cazuri, cu condiţia iniţierii unei negocieri urbanistice “în folosul populaţiei”.

Proiectanţii care au nevoie de avizul Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTATU) din cadrul Primăriei Cluj-Napoca pentru diverse proiecte se plâng în continuare de modul de organizare a şedinţelor. Având în vedere că organizarea acestora se decide în ultimul moment, ei afirmă că trebuie să stea cu ochii pe pagina de web a Primăriei în fiecare zi pentru a nu pierde şedinţa şi ocazia de a-şi susţine proiectele. In replică, reprezentanţii Primăriei susţin că, potrivit deciziilor administrative, CTATU are obligaţia de a se întruni doar o singură dată pe lună.

Noua Comisie de Urbanism şi-a început activitatea cu entuziasm: în vară au avut loc şedinţe săptămânale şi, în câteva rânduri, s-a ajuns chiar la reuniuni de două ori în aceeaşi săptămână. în iulie, au avut loc nu mai puţin de cinci şedinţe. Acestea s-au rărit însă ulterior, aşa că, după cum au remarcat arhitecţii cu lucrări la Cluj, trăgând linie la final de 2008, proiectanţii au avut de-a face cu “un an marcat de alegeri”, cu pauze în activitatea CTATU. De fapt, din 6 noiembrie, Comisia de Urbanism s-a mai întrunit o singură dată, şi atunci doar pentru a discuta un singur proiect: stadionul. Proiectanţilor li s-a spus, de altfel, că se pot aştepta la o şedinţă abia în februarie.

Aceasta înainte ca Emil Boc să fie numit premier, ceea ce va aduce alte alegeri anul viitor. In acest timp, proiectanţii sunt cu documentaţiile în aşteptare, la fel ca şi beneficiarii acestora. In contextul crizei financiare globale însă unii dintre investitori au ajuns să cântărească oportunitatea investiţiilor planificate iniţial. Menţionăm că primarul a ţinut să precizeze, la diverse evenimente la care participau reprezentanţi ai mediului de afaceri, că piaţa imobiliară a Clujului are viitor, ţinând cont de solicitări pentru construcţii noi primite de Primărie.

In schimb, investitorii sunt cei care au de aşteptat avize din cauza “pauzelor” luate de specialiştii de la Urbanism. “Primăria ar trebui să se gândească mai mult la mediul economic, nu doar la politică”, spunea reprezentantul unei companii ce are în curs de avizare un proiect în valoare de peste 100 de milioane de euro.

De asemenea, noua Comisie de Urbanism a municipalităţii şi-a regândit activitatea, la începutul lui septembrie, după noua lege a urbanismului. Chiar dacă Ordonanţa nr. 27/2008, care a modificat şi completat Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, a fost gândită, după cum explicau specialiştii Ministerului Dezvoltării, pentru oprirea fenomenului apariţiei de blocuri în zonele de case, lucrurile nu stau chiar aşa. Până la apariţia noii legi, în august, Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) putea fi modificat prin derogări de la Planul Urbanistic General (PUG). De la intrarea în vigoare a noii ordonanţe, o modificare de peste 20% a CUT nu poate fi realizată decât din iniţiativa administraţiei locale, orice astfel de derogare având nevoie de “avizul de oportunitate” al Consiliului Local.

Adică, şi dacă investitorii nu vor să respecte PUG, dar Consiliul Local consideră că proiectul lor este oportun pentru dezvoltarea oraşului, administraţia locală dă aprobare, iar investitorii pot merge mai departe pentru a obţine avizul CTATU şi, ulterior, pentru a doua oară, votul forului local. Mai pe înţeles, dacă eşti investitor şi Primăria Cluj îţi susţine proiectul, şi Consiliul Local (majoritar PDL) îţi va da votul “de oportunitate” şi, mai apoi, “de aprobare”. Astfel, au avertizat specialiştii clujeni, noile modificări aduse legii privind amenajarea teritoriului creează la Cluj o nouă specie, “urbanismul subiectiv”, deoarece în cazul municipiului aprobarea derogărilor depinde doar de un “aviz de oportunitate” din partea unui Consiliu Local monocolor. Arhitecţii atrag atenţia asupra situaţiilor în care unii investitori devin, prin diverse metode, “mai oportuni” decât alţii.

Mai mult, legea spune că PUG-ul este cel care atestă în mod obligatoriu zonele cu reglementări care nu pot fi modificate prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) şi va conţine lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare. în plus, toate deciziile autorităţilor privind amenajarea teritoriului şi urbanismul vor fi adoptate doar după informarea şi consultarea populaţiei. Cum la Cluj PUG-ul nu a fost modificat din 1999, respectivele zone n-au fost încă reglementate. Aşa că, până atunci Primăria merge pe studiile de oportunitate.

La nivel administrativ, la capitolul urbanism municipalitatea mai are de pus la punct foarte multe probleme legate de termenele de eliberare a autorizaţiilor, dar şi să-şi facă ordine în arhivă, unde zac sute de documentaţii incomplete. La acestea se adaugă organizarea concursului pentru angajarea unui arhitect-şef. De doi ani, respectiva funcţie este deţinută de un inginer, Corina Ciuban, care conduce Direcţia de Urbanism a municipalităţii. Oficialii Primăriei mizează pe modernizarea sistemului informatic din cadrul instituţiei pentru a îmbunătăţi în special sistemul de preluare şi soluţionare a cererilor de la Direcţia de Urbanism. Proiectul are însă termen de materializare următorii doi ani.

Dacă la Cluj un certificat de urbanism se obţine în 30 zile, la Primăria Oradea termenul de eliberare pentru acelaşi document este de 14 zile. Viceprimarul Sorin Apostu aprecia- toamna aceasta- că toate termenele de soluţionare a cererilor se vor scurta, numai după ce la nivelul municipalităţii va funcţiona respectivul sistem – posibil în 2010. Dacă termenul pentru eliberarea unei autorizaţii de construire depăşeşte 30 de zile, un certificat de urbanism se poate obţine cu noroc într-o lună de la depunerea cererii. La începutul lunii octombrie, 354 de documentaţii aşteptau să fie incluse pe ordinea de zi a Comisiei de Urbanism spre avizare, iar alţi 801 solicitanţi stăteau la rând pentru certificate de urbanism sau adeverinţe intravilan/extravilan. Per total, municipalitatea clujeană era restantă la începutul lunii octombrie cu 2.607 rezoluţii la solicitările adresate Direcţiei de Urbanism din cadrul instituţiei.

Municipalitatea clujeană se mai confruntă cu o altă problemă “urbanistică”, nu are angajaţi disponibili care să facă ordine în sutele de documentaţii de urbanism incomplete care ocupă degeaba dulapurile instituţiei. Reprezentanţii Biroului mass-media al Primăriei au atras atenţia că sute de dosare de urbanism incomplete datând din perioada 2004-2007, plus cele de anul acesta, zac încă la instituţie, nefiind ridicate de către depunători. Conform aceleiaşi surse, relaţia dintre proiectanţi, beneficiari şi municipalitate nu este, de obicei, una fericită pentru a se obţine autorizaţii de construire în termenul de 30 de zile. Aceasta, deoarece dosarul care se depune de proiectant nu este, de cele mai multe ori complet, există acte lipsă, iar până completează proiectanţii dosarul, expiră alte documente care trebuie reînnoite, iar dacă cele trei părţi nu colaborează eficient, se întârzie şi cu eliberarea autorizaţiei. 

Anul 2008 a fost şi cel al aprobărilor ori al dezbaterilor unor proiecte ce vor schimba faţa oraşului şi vor genera trafic suplimentar în zonele unde vor fi amplasate. CTATU a avizat în ianuarie Planul Urbanistic Zonal şi cel de Detaliu pentru ansamblul Sigma Center - birouri de clasa A, hotel de cinci stele, spaţii comerciale, servicii, agrement şi locuinţe de lux. Investitorii au propus un proiect de 35 de etaje, iar comisia a dat avizul cu menţiunea că regimul maxim de înălţime va fi cel avizat de Autoritatea Aeronautică Civilă. Astfel, primul turn Sigma va avea “doar” 27 de etaje.

Proiectul turnurilor Riverfront, din Piaţa Abator, a reuşit să “prindă” un aviz favorabil înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei nr. 27. Numai că acesta a necesitat completări, discutate ulterior în şedinţă CTATU. In total, acesta a fost prezentat de patru ori la Urbanism. Membrii CTATU au considerat oportună şi dezvoltarea zonei din spatele Pieţei Mihai Viteazu. Proiectanţii au primit undă verde pentru realizarea PUZ necesar pentru un complex de cinci turnuri în locul fabricii Flacăra. Cele trei proiecte vor necesita investiţii de peste 300 de milioane de euro. Prin şedinţa CTATU a trecut în acest an şi proiectul propus de societatea M&M Oil, ce presupune realizarea unui ansamblu de locuinţe, birouri şi comerţ în zona spitalului Clujana. Astfel, zona industrială ar urma să fie echipată cu imobile de servicii şi locuinţe de până la 20 de etaje. Consiliul Local a aprobat acordarea avizului de oportunitate pentru acest PUZ.

UTCN, singurul ofertant pentru PUG. Licitaţia se reia

In cazul Planului Urbanistic General, municipalitatea a iniţiat procedura de actualizare a acestuia sub forma unui concurs de idei. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a expirat ieri. A fost depusă o singură ofertă. Aceasta a venit din partea Universităţii Tehnice, pe care, de altfel, unele voci din piaţa de proiectare o dădeau ca având mari şanse de a-şi adjudeca acest proiect. In concluzie, nici anul acesta Primăria nu a reuşit să ducă la bun sfârşit demersurile pentru actualizarea PUG. Licitaţia se va relua, cel mai probabil, în februarie 2009. Oficialii Primăriei nu exclud posibilitatea ca, în condiţiile în care şi la anul vor avea un singur ofertant, să intre în negocieri cu acesta pentru realizarea noului PUG. 

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro