Realitatea TV Cluj LIVE

Administratie

Asociaţia Metropolitană e “la cheie”. Mai trebuie banii

Un drum modern care să lege Aitonul de Cluj-Napoca, o variantă de transport, de preferat tramvaiul, care să traverseze oraşul de la Gilău până în Jucu, reţele de apă şi canalizare în satele din Petreştii de Jos, cămine culturale, şcoli sau grădiniţe sunt doar câteva dintre proiectele pentru care primarii clujeni speră, ca prin intermediul Asociaţiei “Zona Metropolitană”, să obţină sprijin financiar. Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a afirmat că de la finele anului trecut, Asociaţia funcţionează oficial.

 

Toate cele 17 comune (Gilău, Floreşti, Baciu, Apahida, Bonţida, Aiton, Chinteni, Borşa, Căianu, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Gârbău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni şi Vultureni) care  s-au alăturat Asociaţiei “Zona Metropolitană” îşi pun speranţe mari în experienţa şi sprijinul financiar care vor veni de la Cluj-Napoca. Reprezentantul Primăriei Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a susţinut că statutul oficial de Asociaţie a fost emis în 22 decembrie. “Oficial, Asociaţia funcţionează în sediul nostru de pe strada Moţilor (sediul Primăriei Cluj-Napoca, anexă nouă la clădire – n.red).

 

în maxim două săptămâni vom mai avea o întâlnire cu primarii pentru a discuta ultimele detalii din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU – n.red) urmând ca, ulterior, să depunem documentaţia pentru a obţine finanţare pentru primele proiecte pe care le vom lua în calcul”, a explicat Apostu. în opinia sa, cel mai târziu în februarie, va fi depus primul proiect. Este vorba despre modernizarea liniei de tramvai, proiect evaluat la circa 40.000.000 de euro.

 

Reprezentanţii primăriilor din judeţ, care au aderat la Asociaţie, îşi fac, la rândul lor, speranţe mari legat de proiectele pe care le-au cuprins în propriile strategii de dezvoltare. Primarul din Petreştii de Jos, Ioan Pîrv, spune că cel mai important proiect pe care doreşte să-l promoveze prin intermediul Asociaţiei “Zona Metropolitană” vizează infrastructura, atât cea rutieră, cât şi cea de apă-canal. “Avem în administrare şapte sate.

 

 Oricât ne-am strădui, pe cont propriu nu vom putea atrage atâtea fonduri pentru a putea susţine toate proiectele de infastructură pe care le-am inclus în strategia noastră de dezvoltare”, a spus Pîrv. Acesta a adăugat că aderarea la Asociaţie constituie un avantaj chiar şi numai din punct de vedere al experienţei de care poate beneficia fiecare comună în parte în elaborarea proiectelor. “Noi am mai aplicat proiecte şi ştiu că este destul de dificil în mediul rural cu elaborarea de documentaţii.

 

De aceea cred că Asociaţia ne va ajuta şi din punctul acesta de vedere”, spune Pîrv. Primarul din Gilău, Dumitru Sfârlea, spune că primul proiect pe care este interesat să-l promoveze în cadrul Asociaţiei se leagă de crearea unui mijloc de transport în comun care să facă legătura cu municipiul Cluj-Napoca, prelungindu-se până la Dej.

 

 “Prelungirea liniei de tramvai până la Gilău şi Jucu ne-ar avantaja foarte mult, de aceea cred că aceasta va fi prima noastră propunere. Acum, desigur, trebuie să ne consultăm şi cu reprezentanţii de la Cluj-Napoca pentru a vedea ce contribuţii financiare se impun, dar, în principiu, asta ne-ar interesa”, a spus Sfârlea. El a adăugat că mai sunt şi proiectele de infrastructură, dar a precizat că pentru o bună parte din lucările pe care şi-a propus să le realizeze, s-a descurcat pe cont propriu.

 

“Nu suntem străini de banii europeni. Am aplicat pentru şase proiecte cu finanţare europeană, fie prin Phare, fie prin ISPA şi le-am câştigat pe toate. E multă bătaie de cap, dar ne-am descurcat. Acum, desigur că problemele nu se termină niciodată. Avem şi noi conducta de apă, veche de 30 de ani, pe care trebuie să o schimbăm, trebuie extinsă reţeaua de gaz, avem nevoie de grădiniţe pentru copii, pentru că suntem în plină dezvoltare, cămine culturale”, a spus primarul din Gilău. Şi mai sigur este primarul din Aiton, Nicolae Făgădar, care ştie din start care este proiectul care va ajuta la dezvoltarea localităţii pe care o reprezintă.

 

 “Prin intermediul Asociaţiei ne dorim foarte mult să obţinem sprijin financiar pentru a moderniza drumul judeţean 103C Cluj-Gheorgheni-Aiton. E practicabil acest drum, trebuie doar modernizat, pentru că în prezent se circulă pe varianta Cluj-Feleac-Tureni, iar până la Aiton se parcurg 30 de kilometri.

 

Or, dacă ar deveni practicabilă prima variantă, s-ar scurta 15 kilometri”, spune Făgădar. El a explicat că acest drum nu este un moft, atâta timp cât foarte mulţi localnici din Aiton fac naveta la Cluj-Napoca. Mai mult, ar constitui o atracţie şi pentru investitori.

 

“Anul trecut am avut o ofertă de la o societate austriacă de construcţii. Vroia să cumpere teren ca să-şi facă un sediu aici. Din cauză că varianta scurtă de drum nu este practicabilă, au spus că mai aşteaptă. Mai avem teren, am avea cu ce atrage investitorii. Numai drumul să fie bun”, a mai spus Făgădar, atenţionând că drumul judeţean se va intersecta şi cu actuala centură ocolitoare Vâlcele –Apahida, aflată în lucru.  

 

Asociaţia Zona Metropolitană va facilita accesarea unor fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Regional (POR). Unul dintre subdomeniile de finanţare se adresează polilor naţionali de creştere, Cluj-Napoca fiind unul dintre municipiile  care au obţinut acest statut alături de Braşov, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara.

 

De unde vin banii

 

Fiecare pol naţional de creştere poate accesa, începând din această lună, peste 80.000.000 de euro pentru proiecte individuale, ce privesc reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor, inclusiv pentru transportul urban (infrastructura publică urbană, transport şi mobilitatea populaţiei, patrimoniu cultural mondial, naţional şi local, din mediul urban), dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri şi reabilitarea infrastructurii sociale.

 

Principala condiţie este aceea ca municipalitatea să prezinte un PIDU, la care îşi vor aduce contribuţia toate comunităţile care au aderat la Metropolă. Conform legislaţiei de finanţare, la capitolul „Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban”, Asociaţia “Zona Metropolitană” va putea accesa între 1.700.000 lei şi 90.000.000 lei. Viceprimarul Apostu a precizat însă că Asociaţia “Zona Metropolitană” va încerca să obţină bani şi prin intermediul altor axe de finanţare  şi va contribui şi cu resurse proprii sau guvernamentale.

 

“Pe lângă cei peste 80.000.000 de euro, tot pe Axa 1 de finanţare, destinată proiectelor de dezvoltare urbană, mai avem posibilitatea să obţinem alte fonduri de peste 100.000.000 de euro. De asemenea, Asociaţia “Zona Metropolitană” va avea posibilitatea să atragă fonduri prin axele de finanţare 2, 3 şi 4”, a spus Apostu.

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro