Realitatea TV Cluj LIVE

Administratie

Cluj-Napoca vine în metropolă cu tramvaiul, Parcul Central şi vechiul Cazino

După seria dezbaterilor la care au fost invitaţi reprezentanţii  comunelor ce au aderat la Asociaţia Zona Metropolitană, au fost definitivate şi primele proiecte ce vor fi incluse în Planul Integrat pentru Dezvoltarea Urbană (PIDU). Până în 2011, acestea vor fi promovate pentru a fi realizate, urmând ca ulterior PIDU să fie actualizat, conform noilor programe de finanţare. Edilul Sorin Apostu a susţinut că primarii au înţeles că scopul asociaţiei este unul de coeziune şi nicidecum de concurenţă între unităţile administrativ-teritoriale.

 

Cei peste 82 de milioane de euro pe care municipiul Cluj-Napoca are posibilitatea să-i acceseze de la Guvern, în virtutea faptului că a fost declarat unul dintre cei opt poli naţionali de creştere, nu ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare pentru comunele care au aderat la metropolă, e de părere edilul Sorin Apostu.

 

 “Primarii au înţeles că soluţiile de dezvoltare nu stau la îndemâna unei singure entităţi administrative, fie ea chiar municipiul Cluj-Napoca. Nu noi suntem în competiţie la proiectele care vor ajuta la dezvoltarea Zonei Metropolitane. în competiţie intrăm împreună, în dezavantajul celorlalţi poli naţionali de creştere”, a susţinut Apostu.

 

Tot el a adăugat că portofoliul de proiecte propuse de primăriile care au aderat la metropolă permite continuitate. Astfel, şi după 2011, când PIDU va fi revizuit conform noilor programe de finanţare, fie că vorbim de bani europeni sau guvernamentali, chiar şi comunele care încă nu fac parte din structura metropolei vor putea să-şi promoveze propriile proiecte. “S-a înţeles că la nivel naţional colaborarea de tipul asociaţiei noastre se datorează polului de creştere, iar astfel vom putea dezvolta pe viitor o adevărată metropolă”, spune primarul Clujului.

 

Conform informaţiilor pe care le-a primit edilul, în momentul în care se analizează posibilitatea finanţării pentru un anumit proiect se ia în considereare posibilitatea ca acesta să fie continuat. “De pildă, în cazul finanţării unui drum, dacă pe harta Comisiei Europene apare ca fiind singular, fără posibilitate de a fi continuată modernizarea şi pe tronsoanele vecine, se respinge acordarea banilor. Dar, dacă se specifică faptul că oraşul vecin are în program să reabiliteze tronsoanele care se leagă de drumul vizat spre finanţare, atunci proiectul are şanse de reuşită”, a explicat Apostu.

 

 El a exemplificat printr-un proiect propus de comuna Chinteni: “Primăria Chinteni propune spre relizare proiectul de reabilitare a drumului spre Cluj-Napoca. Iar noi vom continua cu modernizarea străzii Oaşului. Pentru acest proiect putem obţine finanţare şi va veni în sprijinul ambelor comunităţi”. în cazul în care nu sunt respectate aceste detalii, finanţările ar putea fi retrase, mai spune edilul. “Continuitatea trebuie respectată. Nu putem urma cazul Spaniei sau Greciei, unde Comunitatea Europeană a retras fondurile acordate pentru că lucările promise nu au fost respectate”.

 

Prima primărie care şi-a însuşit PIDU, urmând să-l aprobe chiar azi în şedinţă de Consiliu Local, este comuna Chinteni. De altfel, această comună promovează prin PIDU şapte proiecte, majoritatea vizând infrastructura (modernizarea unor durmuri, a reţelelor de canalizare şi apă). Comuna Aitor promovează patru proiecte (înfiinţarea unui cămin de bătrâni, modernizare de uliţe şi drumuri, introducerea reţelei de apă şi canalizare).

 

Comuna Apahida nu a promovat nici un proiect. Comuna Baciu propune în schimb trei proiecte (tot pentru extindere unor reţele de apă şi modernizarea unor drumuri). Bonţida are nu mai puţin de 17 proiecte promovate în PIDU (canalizare, apă, modernizări drumuri, reabilitare şcoli, construire grădiniţiţă, reabilitare dispensar, amenjare spaţii verzi etc.). Comuna Căianu are 13 proiecte promovate (alimentare cu apă, actualizarea Planului Urbanistic General al comunei, construirea unei biblioteci, reabilitarea unei şcoli şi a mai multor drumuri comunale), Căianu are, de asemnea, patru proiecte (construcţie sală de sport, extindere canalizare şi introducerea reţelei de apă, construcţie cămin cultural sau exindere şcoală în satele ce aparţin de comună).

 

Ciurila propune cinci proeicte (pe infrastructură rutieră şi reţele de apă). Cojocna vrea să realizeze două proiecte, unul pentru dezvoltarea potenţialului balnear al lacurilor sărate, proiect aflat în derulare, şi celălalt pentru modernizarea unui drum comunal. Feleacu vine cu şapte proiecte (alimentare cu apă, sistem de canalizare, construcţia unor drumuri, extindere reţa de iluminat). Floreşti are şapte proiecte (tot pentru modernizarea unor drumuri comunale, extindere canalizare, construcţia unei şcoli, construcţia unui sediu pentru primărie). Comuna Gârbău nu promovează nici un proict.

 

în schimb Gilăul propune 12 (majoritatea pe infrastructură rutieră, reţele de apă, reabilitarea unor clădiri, colectarea selectivă a deşeurilor, reabilitarea iluminatului public sau amenjarea spaţiilor verzi). Comuna Jucu are 11 proiecte promovate (pe canalizare, reţea de iluminat, reabilitare drumuri). Petreştii de Jos propune patru proiecte (canalizare, asfaltări drumuri, alei pietonale). Tureni promovează 26 de proiecte (majoritatea pentru reabilitarea unor drumuri, igienizarea fântânilor, construirea unei biserici, reparaţii grădiniţă, reabilitarea unor şcoli). Şi, nu în ultimul rând, comuna Vultureni vine cu proiecte ce vizează alimentarea cu apă, construirea unei baze sportive, reabilitarea unor drumuri şi a unor clădiri şi spaţii publice).

 

în prima fază, muncipiul Cluj-Napoca va promova reabilitarea liniei de tramvai şi extinderea ei, reabilitarea Parcului Central şi a clădirii vechi a Cazinoului, implementarea unui sistem de ticketing pe mijloacele de transport în comun şi realizarea unui sistem integrat de transport în comun pentru comunele adiacente.

 

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro