Administratie
Clujenii, mai puţini cu 40.000. Maghiarii, doar 16%!
de Valentin Malaescu, 02 februarie 2012, 22:24
Suntem cu 40.000 mai puţini clujeni decât în 2002. Totuşi, suntem al treilea judeţ din ţară ca număr al populaţiei, cu aproape 660.000 de locuitori.
-
Clujul a pierdut 40.000 de locuitori în 9 ani, dar e al treilea judeţ din ţară
Direcţia Regională de Statistică Cluj a făcut publice primele rezultate parţiale ale recensământului de anul trecut. Aproape jumătate dintre noi locuiesc în Cluj-Napoca. Clujul ocupă locul patru pe ţară şi la nivelul de urbanizare, aproape două treimi dintre clujeni locuind în mediul urban.
659.370 era dimensiunea populaţiei stabile din judeţul Cluj la momentul recensământului de anul trecut, cu 43.385 (6,2%) mai puţini decât la recensământul din 2002. Practic, judeţul Cluj a pierdut echivalentul întregii populaţii a municipiului Turda. Totuşi, din acest punct de vedere, Clujul se situează la jumătate din procentul (12,2%) de locuitori pe care l-a pierdut România. Doar judeţele Prahova şi Iaşi au o populaţie mai numeroasă decât Clujul, dacă facem abstracţie de Bucureşti. În schimb, clujenii din 2011 par să aibă un confort sporit în locuinţe, atâta vreme cât, deşi populaţia a scăzut, numărul locuinţelor a crescut, în acelaşi interval de timp, cu 14.579, ajungând la un total de 304.810 locuinţe. Numărul gospodăriilor este, însă, de numai 253.624, diferenţa fiind generată de familiile care posedă mai multe spaţii de locuit. Gospodăria medie clujeană cuprinde 2,6 persoane.
65,9% dintre clujeni locuiesc în mediu urban. Din acest punct de vedere, ne clasăm după judeţele Hunedoara, Braşov şi Constanţa, care au grade de urbanizare ceva mai mari. 79,4% (523.424) din populaţia judeţului s-a declarat de etnie română, 15,7% (103.457) s-au declarat maghiari, iar 3,4% (22.468), romi. În judeţ se pare că mai locuiesc 659 de cetăţeni de etnie germană, 188 de evrei, 173 de ucraineni, 152 de italieni şi 90 de clujeni de etnie turcă. 2.061 de clujeni s-au declarat de alte etnii şi nu mai puţin de 6.698 (1% din populaţia judeţului) au refuzat să declare cărei etnii aparţin. La nivelul întregii ţări, doar 0,3% au refuzat să-şi decline etnia.
Municipiul Cluj-Napoca avea anul trecut 309.136 de locuitori, reprezentând 46,9% din populaţia întregului judeţ, 119.378 de gospodării şi 130.375 de locuinţe. 247.548 (80,1%) de locuitori ai capitalei judeţului s-au declarat de etnie română. Etnici maghiari s-au declarat 49.375 (16%), iar romi, 3.274 (1%). În Cluj-Napoca se pare că mai avem 520 de etnici germani, 159 de evrei, 130 de ucraineni, 87 de italieni, 66 de turci. Alţi 1.766 de locuitori ai municipiului s-au revendicat ca aparţinând altor etnii. Surprinzător, majoritatea celor care au refuzat să spună cărei etnii aparţin (6.211) locuiesc în Cluj-Napoca. Nu mai puţin de 2% dintre cei domiciliaţi în municipul reşedinţă de judeţ n-au vrut să-şi declare etnia.
Exceptând capitala judeţului, localitatea urbană cea mai populată rămâne Turda, cu 43.472 de locuitori, urmată de Dej - 31.702, Câmpia-Turzii - 20.677, Gherla - 20.203 şi oraşul Huedin - 9011. Devenită cartier-dormitor al Clujului, cu 21.832 de locuitori, comuna Floreşti este, de departe, cea mai populată comună a judeţului, depăşind chiar şi Gherla, Câmpia-Turzii şi Huedinul la acest capitol. De altfel, oraşul Huedin e depăşit, la capitolul populaţie, de alte două comune limitrofe municipiului Cluj-Napoca, Apahida şi Baciu. Comunele cele mai depopulate sunt Ploscoş, cu 677 de locuitori şi Valea Ierii - 864.
Din punct de vedere etnic, exceptând Cluj-Napoca, în Turda locuiesc cei mai mulţi maghiari (3.906), dar şi cei mai mulţi romi (2.625). Cei mai puţini maghiari sunt în Câmpia-Turzii (1.496), iar cei mai puţini romi, în Dej (355). Comunele cu cei mai mulţi etnici maghiari sunt Floreşti (3.299), Baciu (2.989), Aghireşu (2.636), Sic (2.306) şi Săvădisla (2.267), în vreme ce în Mărişel, Rîşca şi Săcuieu nici un localnic nu s-a declarat maghiar. Tot în comuna Floreşti locuiesc şi cei mai mulţi romi (1.121), alte comune cu comunităţi masive de etnie romă sunt Bonţida (968) şi Cojocna (836). Comunele în care nimeni nu s-a declarat rom sunt Aluniş, Beliş, Izvoru Crişului, Jichişu de Jos, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărişel, Rîşca, Sâncraiu şi Valea Ierii.