Administratie
Clujul, Capitală Culturală Europeană
de Ziua de Cluj, 10 martie 2010, 23:09
Primăria Cluj-Napoca a pus bazele grupului de lucru care va pregăti candidatura pentru anul 2020. Clujul ar fi al doilea oraş din România cu acest titlu, după ce Sibiul a fost desemnat în 2007 capitală culturală europeană.
Oficialii Primăriei Cluj-Napoca au anunţat ieri că oraşul va candida la titlul de capitală culturală europeană. Primarul Sorin Apostu a declarat că rândul României va veni abia în 2020 şi că oraşele care aspiră la această titulatură trebuie să-şi depună candidatura şi să facă pregătiri cu mulţi ani înainte.
Primarul Sorin Apostu a anunţat ieri formarea unui comitet de iniţiativă care se va implica în pregătirea candidaturii Clujului la titlul de capitală culturală europeană.
în acest sens, edilul clujean i-a invitat într-o conferinţă de presă pe reprezentanţii cluburilor Rotary şi Lions, pe rectorul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, Radu Munteanu, în calitate de reprezentant al Consorţiului Universităţilor Clujene, şi pe arhitectul Ionel Vitoc, în calitate de reprezentant al Fundaţiei Culturale Carpatica. Acest prim grup de lucru va colabora cu alte structuri, organizaţii sau cu societatea civilă culturală şi academică.
“Până în 2019, locurile sunt ocupate, conform deciziei 1622 a Parlamentului European. Rândul României pentru a desemna oraşul care să fie capitală culturală europeană va veni abia din 2020. Deşi pare o dată îndepărtată, efortul trebuie făcut din timp. De aceea am dorit să creăm un grup de lucru care să lucreze din timp la acest proiect. Proiectul capitalelor europene este unul tânăr, datând din 1983, şi a fost iniţiat de ministrul Culturii din Grecia. Atunci putea primi titulatura un singur oraş. Anul acesta, capitale culturale sunt Istanbul, Essen şi Pecs”, a afirmat primarul Sorin Apostu.
Acesta a explicat însă că dosarul de candidatură trebuie mai întâi să fie depus în cadrul unei competiţii naţionale, care va avea loc începând cu 2013. “Atunci, mai multe oraşe din România trebuie să-şi depună candidaturile, după care un juriu format din şapte reprezentanţi ai Comisiei Europene şi şase oficiali desemnaţi de Guvernul României vor selecţiona un singur oraş. Nu ştiu cine va mai participa pentru anul 2020. Am înţeles că şi Timişoara a anunţat că doreşte să-şi depună candidatura. Cu cât sunt mai multe oraşe din România care doresc, cu atât mai bine”, a explicat primarul Clujului.
Rectorul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, Radu Munteanu, a declarat că săptămâna aceasta rectorii tuturor universităţilor clujene şi-au exprimat consensul pentru a susţine proiectul “Cluj, Capitală Culturală Europeană”.
“Sunt un profesor de optimism şi spun că avem şanse, însă trebuie să fim conştienţi că totul se pregăteşte din timp, chiar dacă 2020 este o dată foarte îndepărtată. Noi, rectorii din consorţiul universitar clujean, ne-am întâlnit tocmai de Ziua Femeii, în 8 martie, nu întâmplător, ci pentru a-l cinsti pe ministrul grec al Culturii care a iniţiat programul comunitar al capitalelor culturale, Melinda Mercouri. Am decis să sprijinim proiectul şi suntem convinşi că vom face din oraşul nostru o capitală de talie europeană”, a declarat ieri Radu Munteanu.
Reprezentanţii cluburilor Rotary şi Lions prezenţi la conferinţa de presă de ieri de la primărie, Răzvan Rotta şi Radu Badea, au menţionat că sunt alături de municipalitate în acest proiect. “Nu am hotărât exact în ce proiect ne vom implica, dar pot spune că există multe idei pe care le avem: reabilitarea unor monumente, un proiect pentru nevăzători, etc. La momentul potrivit, vom anunţa exact care sunt acestea”, a afirmat Rotta.
Arhitectul Ionel Vitoc, reprezentant al Fundaţiei Culturale Carpatica, parte a grupului de lucru prezentat ieri de primar, a ţinut să menţioneze că este onorat şi că îşi va da toată silinţa pentru a susţine candidatura Clujului la titlul de capitală culturală europeană.
“Concret, vom susţine ceea ce am declarat şi în campania electorală. Vom promova Clujul cultural şi turistic. Avem proiectul Centrului Cultural Transilvania, al sălii polivalente, al stadionului, care vor garanta derularea multor evenimente culturale la Cluj. Grupul de lucru nu este bătut în cuie. Este adevărat că la Sibiu s-a pornit de la un parteneriat extern (cu Ducatul Luxemburg – n. red.) care s-a concretizat prin reabilitarea unei clădiri din Sibiu. Vă daţi seama, dacă noi avem atâtea proiecte, care sunt şansele noastre, de vreme ce vom construi un centru cultural, dar şi alte obiective”, a menţionat edilul.
Sorin Apostu a explicat că a avut deja întâlniri cu “ajutoarele” primarului Sibiului, Klaus Johannis, de la care a “furat” toate “secretele” pregătirii candidaturii pentru capitala culturală europeană, având în vedere că oraşul de pe Cibin a deţinut acest titlu în 2007.
“Ştim tot, ne-am întâlnit cu cei din Sibiu. Suntem deschişi pe toate specialităţile la colaborări. Pe partea de urbanism îl aşteptăm şi pe fostul arhitect-şef al Sibiului, dar şi pe toţi cei interesaţi să ne ajute. Totul este un puzzle. Proiectul de promovare a «oraşului comoară» Cluj, cel de reabilitare a infrastructurii din centru, dar şi alte iniţiative. Nimic nu este întâmplător. De ce credeţi că vreau să reabilitez parcul central, monument naţional, şi clădirea cazinoului? Totul se leagă de demersul de a ne depune candidatura pentru 2020”, a precizat oficialul clujean.
Acesta este convins că, dacă Sibiul a reuşit să crească numărul de turişti cu 100% după ce în 2007 a fost capitală culturală europeană, la Cluj creşterea va fi mult mai mare, de 1.000%.
Totul a pornit în 10.02.2009
Intenţia Clujului de a candida pentru titlul de capitală culturală europeană a fost anunţat în premieră de ZIUA de CLUJ în data de 10 februarie 2009. Atunci, într-un interviu, la redacţie, Sorin Apostu vorbea pentru prima dată de această intenţie:
“Reporter: Am înţeles că vă gândiţi ca oraşul Cluj-Napoca să fie Capitală Culturală Europeană şi că aţi luat legătura cu cei de la Sibiu...
Sorin Apostu: Da. Dar de unde ştiţi...? Am înţeles că loc liber pe acea agendă a oraşelor ar fi 2018, i-am anunţat deja această intenţie ministrului Paleologu. Domnia sa a venit cu o idee mai veche, va face şi un circuit intern al capitalelor culturale naţionale şi o astfel de pregătire ar fi un atu la ceea ce înseamnă acea ţintă 2018!”
Criteriile pentru capitalele europene
Conform informaţiilor de pe site-ul Comisiei Europene, Capitala Culturală Europeană este singurul program social şi economic bazat pe dovezi şi fapte concrete care demonstrează valoarea adăugată a culturii pentru dezvoltarea urbană şi locală a oraşului şi acest element ar trebui folosit pentru a convinge şi a încuraja investiţii din partea actorilor din mediul economic şi financiar şi pentru a facilita integrarea cu alte politici publice. Criteriile de selecţie merg pe două linii majore: dimensiunea europeană şi cea legată de oraş şi locuitori.
Elemente-cheie care determină succesul unui eveniment al Capitalei Culturale Europene:
Concept şi obiective clare
Dezvoltarea de programe cu viziune pe termen lung
Programe culturale atractive, cu artişti de calibru, la scară europeană şi mondială
Accent pe dezvoltare durabilă, fie că e la nivel urban/social, cultural sau economic
Conectarea operatorilor sociali cu operatori culturali
Asigurarea implicării publicului, în ceea ce priveşte programul şi bugetul
Dezvoltarea de relaţii şi asigurarea sponsorizării din sectorul privat în avans
Selectarea unui director artistic bun, neimplicat politic
Un milion de turişti atraşi de Sibiu, Capitală Culturală Europeană în 2007
Pentru Sibiu, conform raportului Asociaţiei Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007, titulatura a însemnat atragerea a peste un milion de turişti, promovare la nivel european şi mondial. în acest sens, s-au investit milioane de euro în infrastructură şi s-au gândit şi derulat 337 de proiecte culturale. Programul “Sibiu, capitală europeană a culturii 2007” a fost compus din acţiuni concertate ale autorităţilor publice centrale şi locale pe patru domenii ce concură la dezvoltarea durabilă a municipiului şi a zonei înconjurătoare, conform raportului citat.
Este vorba despre reabilitarea infrastructurii edilitare şi îmbunătăţirea accesului turistic, dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii culturale a oraşului şi a judeţului, restaurarea patrimoniului arhitectural-urbanistic al centrului istoric, dar şi stabilirea şi finanţarea unui program cultural. Per total, costul sub-programului de reabilitare a infrastructurii edilitare şi îmbunătăţire a accesului turistic a implicat fonduri de 421.367.665 de lei, adică peste 100 de milioane de euro.
Banii au fost consumaţi pentru reabilitarea infrastructurii edilitare, 157.235.292 de lei, pentru îmbunătăţirea accesului turistic (reabilitarea Aeroportului Internaţional Sibiu) consumându-se alţi 264.132.373 de lei. Ca să devină capitală culturală, Sibiul a început să se pregătească din 1996, iar din 2004 au fost demarate parteneriatele cu Ministerul Culturii, dar şi alte autorităţi centrale, pentru susţinerea oraşului.
Un român, membru în comisia care selectează capitalele culturale
Directorul Teatrului din Sibiu, Constantin Chiriac, care a lucrat ca şi consultant pentru oraşe precum Istanbul, Marsilia, Mons, Tilburg sau Cordoba, actuale sau viitoare capitale culturale europene, declara anul trecut că România mai poate avea un oraş cu acest titlu după 2021.
Potrivit presei sibiene, Chiriac a devenit la sfârşitul anului trecut membru în comisia europeană care selectează şi consiliază viitoarele capitale culturale europene. Odată cu nominalizarea, specialistul declara că speră să impună ca România să ajungă să acceseze acest statut cât mai rapid.
“Din păcate, s-a pierdut deja mult timp şi există propuneri pentru viitoarele capitale culturale până în 2020. Din 2021 vom mai putea avea o capitală culturală în România”, spunea directorul Teatrului din Sibiu, citat de Turnul Sfatului. Până acum, din România şi-au anunţat candidaturile, pe lângă Cluj, municipiile Iaşi şi Timişoara.
(foto: Piaţa Unirii, Cluj-Napoca / Piaţa Mare, Sibiu)