Administratie

Cojocna se vrea staţiune

Mai mult, Ranga precizează că iniţiativa Primăriei este complementară proiectului de reabilitare a staţiunii, finanţat cu peste două milioane de euro din fondurile Phare 2005 şi câştigat împreună cu municipiul Dej şi localitatea Figa din Bistriţa-Năsăud.

 “Fondurile Phare, conform proiectului, acoperă doar modernizarea lacurilor, amenajarea unui teren de tenis, a plajei, dar şi servicii de masaj sau solar. Partea de cazare şi mâncare nu este prinsă în proiect. Noi vrem să angajăm o societate de consultanţă în turism deoarece vrem să dezvoltăm respectivele servicii pe cele şepte hectare de lângă Băi pe care le avem în proprietate.

 Ei trebuie să ne spună cum ar fi mai bine pentru noi să procedăm”, a declarat primarul din Cojocna. Conform declaraţiilor acestuia, consultanţii trebuie să evalueze nivelul de investiţii în unităţile de alimentaţie publică şi cazare la ştrandul vechi, dar şi fondurile necesare pentru înfiinţarea unei staţiuni noi cu 100 de locuri de cazare.

 “După ce se va desfăşura licitaţia, societatea trebuie să ne lămurească dacă este indicat să luăm credit, dacă trebuie să ne asociem pentru a relansa Băile Cojocna”, a mai afirmat Sorin Ranga. Licitaţia este programată pe 15 octombrie, valoarea contractului fără TVA fiind estimată de către reprezentanţii Consiliului Local Cojocna între 500 şi 1.500 de lei.

Amintim că autorităţile locale au preluat în administrate staţiunea în 2004, în urma unui proces cu reprezentanţii Transilvania Turism.

Proiectul de modernizare pe Phare nu a demarat

Pe de altă parte, administratorul staţiunii balneare din comuna clujeană, Remus Beldean, a explicat că proiectul de modernizare a Băilor stagnează. “Lucrările urmau să înceapă astăzi (ieri – n. red.), dar nu s-a prezentat nimeni la noi. Proiectul a fost făcut de serviciul de programe a Primăriei Dej, iar ei ne tot amână. Cred că vom mai pierde un sezon pentru că noi, deşi ne-am putea apuca de amenajarea lacurilor încă de acum, nu avem nici o garanţie că ni se vor vira banii.

Or, dacă noi executăm lucrările din veniturile proprii, s-ar putea să nu le convină că ne-am apucat. Scândurile sunt tot şubrede, plaja e aşa cum este, iar pilonii trebuie neapărat consolidaţi”, a atras atenţia Beldean. Administratorul a explicat că Primăria Cojocna este mult prea săracă pentru a susţine financiar lucrările, înainte ca proiectul de reabilitare să demareze.

Deşi Băile Cojocna sunt prinse în strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca la capitolul turism de proximitate, alocările financiare vin de la judeţ. Putătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Raimonda Boian, recunoaşte că Băile Cojocna sunt prinse în strategia locală de dezvoltare, însă precizează că municipalitatea a pus accentul mai mult pe Băile Someşeni.

 “Noi nu putem să iniţiem un proiect care priveşte staţiunea de la Cojocna pentru că nu suntem proprietari sau administratori. Maxim acesta poate să-l facă Consiliul Judeţean”, a declarat Boian. Mai mult, ea a subliniat faptul că Primăria nu poate finanţa proiecte de dezvoltare a staţiunii din Cojocna, din aceleaşi considerente. “Când se mai primesc nişte bani de la judeţ, ne dau să acoperim salariile sau alte cheltuieli curente pentru că doar pentru asta ajung”, a afirmat administratorul Băilor Sărate. Beldean susţine că pe perioada de vară aportul de turişti face profitabilă activitatea, dacă vremea este bună.

“Nu avem datorii. Nu mi-aş permite să conduc staţiunea dacă activitatea n-ar genera profit. Dacă vremea este caldă, pe sezon realizăm şi 100.000 de euro. Anul trecut, am avut pierderi de 20.000 de euro pe sezonul rece. De trei ani, preţul de intrare e acelaşi, 4 lei”, a atras atenţia Remus Beldean.

Primăria Dej face presiuni la Bucureşti

Băile Cojocna sunt prinse în proiectul interjudeţean cuprins în Phare 2005 care vizează dezvoltarea lacurilor şi apelor sărate din Regiunea Nord-Vest. Acesta mai cuprinde şi lacurile din Ocna Dej, dar şi Băile Figa din judeţul Bistriţa-Năsăud şi beneficiază de o finanţare nerambursabilă de peste 4 milioane de euro. Primarul din Dej, Ioan Ungur, susţine că lucrările nu au demarat deoarece Ministerul Turismului nu s-a pus de acord cu responsabilii cu supervizarea proiectului.

 “Noi avem cel mai mare interes să începem proiectul pentru că direcţia noastră de programe din Primărie a fost cu iniţiativa, l-a conceput şi l-a câştigat. Nu vrem să sabotăm pe nimeni. Acum s-au adjudecat licitaţiile pentru angajarea constructorilor, câştigători fiind o societate din Timişoara şi alta, Erbaşu, din Bucureşti.

Dacă nu vor fi contestaţii, peste două săptămâni mergem la Bucureşti să facem presiuni şi sperăm că vor începe şi lucrările”, a apreciat Ungur. în răstimp, în zonele vizate de proiectul Phare - “Creşterea potenţialului balnear al lacurilor sărate din Regiunea Nord-Vest” - se tranzacţionează proprietăţi. Spre exemplu, la Figa, presa locală din Bistriţa a semnalat faptul că “lumea bună din oraşul Beclean a încercat să pună mâna pe o bucată de teren”.

Mai mult, corespondenţii regionali din Bistriţa-Năsăud au menţionat că \nsuşi Claudiu Pamfiloiu, fiul vicepreşedintelui PRM al CJ Bistriţa-Năsăud, Constantin Pamfiloiu, a depus o cerere pentru concesionarea unui teren la Băile Figa, însă autorităţile locale din oraşul Beclean au sistat deocamdată toate concesionările din zonă.

Pe de altă parte, şi la Cojocna se tranzacţionează proprietăţi. Cei care deţin terenuri proprietate personală în zona Băilor au scos la bătaie respectivele proprietăţi cu 20-35 de euro metrul pătrat.

Istorie de sute de ani

Staţiune balneo-climaterică, Băile Cojocana se află la o altitudine de 340 m, lângă Pârâul Valea Sărată.  în zonă au existat încă din timpul ocupaţiei romane exploatări de sare, pe locul cărora au fost amenajate mai multe băi calde.

Deasupra ocnelor părăsite ale minelor de sare atestate documentar din secolul al XII-lea şi folosite din perioada romană până în Evul Mediu s-au format mai multe lacuri saline. Minele s-au transformat în lacuri saline, iar apa acestora a dobândit proprietăţi terapeutice.

Două dintre lacuri, Toroc şi Lacul Mare, au fost transformate în băi, frecventate în timpul verii. în afară de agrement, băile sunt indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale (artroze, poliartroze, spondiloze, tendinoze), endocrine şi ginecologice.

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro