Realitatea TV Cluj LIVE

Administratie

“Dacã nu încep lucrãrile la Cartierul Tineretului, în 2010 le retragem concesiunea”

Clubul Universitatea Cluj are patron; asociaţia Zona Metropolitanã a fost şi ea închegatã, dupã mai multe luni în care proiectul a stagnat; se fac primii paşi pentru atragerea unor fonduri europene. Acestea ar fi cele mai notabile acţiuni ale Primãriei Cluj-Napoca din ultimele luni. Edilul Sorin Apostu, însã, nu a reuşit sã spulbere suspiciunile consilierilor din opoziţie legate de modul în care sunt derulate unele licitaţii, de clientela de partid (firmele “agreate” care obţin pe bandã rulantã contracte cu municipalitatea) sau privind o serie de tranzacţii cu terenuri.

 

Tocmai aţi reuşit sã convingeţi plenul sã înstrãineze pachetul majoritar de acţiuni al clubului de fotbal Universitatea. Cum  diferã tranzacţia de acum faţã de cea de anul trecut, când echipa a ajuns în mâna unui patron clujean?

în cazul de faţã vorbim despre un cu totul alt mod de vânzare. De data aceasta, înainte de a semna contractul, pretind achitarea datoriilor şi a sumei aferente vânzãrii numãrului de acţiuni. Odatã ce s-au achitat banii, se semneazã contractul, iar respectivul investitor (Florian Walter - n.red.) devine proprietar pe club. Ceea ce ne dorim cu toţii este ca acest club sã meargã, pentru cã aşa este bine. Dar dacã nu merge, trebuie sã-l facã sã meargã, pentru cã el este proprietar.

 

Asta înseamnã cã municipalitatea îşi ia mâna complet de pe clubul Universitatea?

Nu complet, pentru cã municipalitatea rãmâne totuşi cu un procent de acţiuni, doar cã nu mai este acţionar majoritar.

 

Patronul va mai putea miza din când în când pe banii municipalitãţii?

O sã dãm bani pentru tot sportul clujean, vom da bani pentru performanţe şi mai puţin pentru supravieţuire.

 

Si acum, o altã problemã semnalatã de ZIUA de CLUJ de-a lungul timpului. Cum se face cã anumite firme ajung sã câştige în permanenţã licitaţiile organizate de Primãrie, asta pentru cã tot s-a discutat în ultima vreme despre cazul Kiat (firmã care a obţinut contractul strãzii Dorobanţilor fãrã licitaţie – n.red.).

Dacã aţi verifica firmele care câştigã licitaţii, aţi vedea cã sunt toate cele care presteazã lucrãri la drumuri. Nu sunt altele. La noi lucreazã toate firmele care lucreazã în domeniu. E drept cã nu lucrãm cu societãţile mari, gen Euroconstruct...

 

Acestea iau contracte direct de la centru...

Da, acelea sunt contracte foarte mari. Au vrut sã vinã şi cãtre noi şi au şi încercat. Unele au lucrat la preţ de dumping, iar cele care au apucat sã câştige contracte nu au executat lucrãri de calitate. Au venit cu muncitori la negru şi Inspecţia în Construcţii nu i-a lãsat sã lucreze în municipiul Cluj-Napoca. Avem destule astfel de exemple. în Cluj-Napoca, situaţia este diferitã faţã de alte zone, iar aici mã refer la toate lucrãrile pe care le-am derulat în general, nu doar cele de drumuri. La noi e obligatorie garanţia lucrãrilor, recepţia.

 

Sunt firme mari care-şi spun cã e suficient prestigiul pe care îl au şi cã nu mai e cazul sã se complice. Adicã, toarnã douã asfalturi şi spun cã au turnat trei. Nu se face aşa ceva în Cluj. Suntem singurii din ţarã care cerem trei ani garanţie la lucrãri, în rest se cer doi ani. Suntem singurul oraş în care se cere la plombãri un an garanţie. în restul ţãrii se cer doar şase luni. Cu traficul pe care îl avem în Cluj, dacã plomba ţine şase luni, atunci putem fi siguri cã ţine şi cinci ani. Asta e toatã diferenţa. Iar cei care vin în Cluj ştiu la ce fel de licitaţie vin. Procedura e deschisã, scad la preţuri dacã este necesar. Oricum, existã un clasament care este respectat întotdeauna.

 

Aţi impus societãţii CFO Integrator (care gestioneazã reţeaua subteranã de cablu “Duct City” – n.red.) ca reparaţia drumurilor sã se facã doar cu anumite firme, “agreate” de Primãrie?

Nu este adevãrat.

 

Nu le-aţi impus aşa ceva prin contract?

Nu. De pildã, CFO Integrator lucreazã cu o firmã cu care Primãria nu a avut contract niciodatã: Cartel Bau. Noi nu le-am impus nimic.

 

Mã refer la strãzile care au fost deja reparate de firmele cu care lucreazã Primãria şi care au fost apoi sparte de CFO Integrator. Le-aţi cerut celor de la CFO ca, dupã ce-şi terminã reţeaua pe o anumitã stradã, pentru lucrãrile de reparaţie sã fie chematã aceeaşi societate cu care a lucrat şi Primãria?

Aţi înţeles greşit. Existã, într-adevãr, o astfel de clauzã, care însã e impusã de o Hotãrâre de Consiliu Local. Atunci când se sparge o stradã în garanţie, oricine a fãcut spargerea, cã e vorba de companie de gaz, companie de apã, de electricitate sau CFO Integrator, are obligaţia ca pentru reparaţii sã cheme tot societatea care a oferit garanţia la drumul respectiv. Pentru cã, altfel, Primãria ar pierde garanţia pentru acel drum, iar peste trei ani nu va mai avea cum sã tragã la rãspundere acest constructor.

 

Dar CFO Integrator sau oricare altã companie care este obligatã cã cheme aceleaşi societãţi pentru refacerea drumurilor respective mai plãteşte o datã aceste lucrãri. Nu mi se pare cã firmele de drumuri cu care aveţi contract ar ieşi în dezavantaj, din contrã, primesc de lucru. O datã de la Primãrie, apoi de la CFO Integrator.

E normal ca cei care au spart sã plãteascã refacerea drumurilor. Si e normal sã repare cu firma care a lucrat înainte la modernizarea drumului respectiv. Pentru cã firmele care au lucrat la drumuri au oferit Primãriei o garanţie înainte ca acestea sã fie sparte. Când un drum se modernizeazã, Primãria primeşte garanţia cã şi peste trei ani acel drum va arãta la fel. Dupã ce am început programul de refacere a celor 288 de strãzi, Compania de Apã Someş era cea care spãrgea cele mai multe. Au venit sã repare cu o firmã din Sãlaj, în varianta “cel mai mic preţ ofertat”. Rezultatul? Punea trei pietre şi o pungã de bitum şi asta era tot. Or, noi nu mai putem permite asta.

 

Cum decurge contractul cu CFO Integrator? Sunt lucrãri care au început de mult. Credeţi cã în acest mandat veţi putea vedea îngropate toate cablurile?

Au lucrat foarte mult. în prima fazã, e adevãrat, nu s-a lucrat la anvergura maximã. Acum, însã, parcã e deranjant cât de mult se lucreazã. Oricum, faptul cã suntem primul oraş din ţarã care am început sã lucrãm la o astfel de reţea subteranã cu tubulaturi goale e un lucru bun. Noi nu le impunem nimic operatorilor, va fi opţiunea lor dacã se leagã la reţea şi la ce vitezã. Mai existã o altã alternativã pentru ei, pe care o oferã Romtelecom, numai cã e cam plinã reţeaua. Cred cã, pânã la urmã, beneficiul acestor lucrãri îl vom sesiza abia când vom putea privi clãdirile şi ne vom uita în stânga şi în dreapta fãrã a fi blocaţi de un pãienjeniş de cabluri. Oricum, nu cred cã asta se va întâmpla foarte curând. Probabil, în acest mandat al meu va demara doar procesul de îngropare a tubulaturii.

 

Sã ne imaginãm cã, pentru eventuale investiţii, mâine primiţi oferte de la o companie importantã. Mai aveţi terenuri pe care sã le oferiţi investitorilor?

Acum suntem în procedura de a retrage terenul dat în concesiune societãţii Casarom şi atunci o sã avem teren pentru noi investitori.

 

Cât aţi luat de la Casarom pânã acum?

Avem vreo 50 de hectare. Iar la ei au mai rãmas 30.

 

Legat de Cartierul Tineretului, dacã Polus Real Estate nu-şi respectã contractul, cât o sã pãsuiţi societatea?

Aceastã societate mai poate aştepta. Are obligaţie doar pentru locuinţele sociale pe care trebuie sã ni le predea în 2010.

 

Suntem deja în 2009...

Poate sã înceapã construcţia în 2010 şi sã termine pentru a ni le preda. însã, dacã nu încep lucrãrile la Cartierul Tineretului, în 2010 le retragem concesiunea. în ce priveşte cartierul Lomb, aici deja proiectul a fost demarat. Se organizeazã şantierul.

 

Sã vorbim puţin despre aeroport. Si în asociaţia Zona Metropolitanã, aeroportul apare ca principalul motor în dezvoltarea oraşului şi a judeţului. însã, cu toate acestea, Primãria nu s-a implicat mai deloc în proiectul de investiţii.

E adevãrat, modul cum s-a mişcat aeroportul influenţeazã pozitiv municipiul. Legat de investiţii, situaţia nu stã chiar aşa. Municipalitatea a alocat în regim gratuit foarte mult teren aeroportului.

 

Nu era tocmai un teren viabil...

Oricum, la investiţiile de acolo nu am fi putut participa decât prin procedura alocãrii de fonduri. însã atât bugetul Consiliul Judeţean, cât şi cel al aeroportului au alocat bani în acest program de investiţii.

 

Pe vremea fostului edil Gheorghe Funar, Consiliul Local dãdea bani la aeroport...

Nu se vedea nicãieri. Nu s-a fãcut nimic la aeroport în acea perioadã. Noi vom contribui şi vom ajuta cu ce putem aeroportul. Avem în plan sã realizãm un sens giratoriu şi o bandã de accelerare - decelerare.  Pentru asta e nevoie ca administraţia judeţeanã sã mute gardul aeroportului.

 

Adevãrul este cã, deşi vorbim de acelaşi partid, PDL, nu prea vedem colaborãri la nivel de administraţii publice. Nu aţi fãcut aproape nimic împreunã cu preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe. E aproape ca pe vremea în care Emil Boc se “contra” cu Marius Nicoarã.

Nu are nici o legãturã. Proiectele care vizeazã dezvoltarea judeţului se referã şi la municipiul Cluj-Napoca. Prin intermediul Asociaţiei Zona Metropolitanã, vom derula proiecte împreunã.

 

Prin Intermediul Asociaţiei Zona Metropolitanã nu aţi promovat încã nici un proiect de finanţare?

S-au depus pentru fonduri europene trei proiecte. Pentru şcoli şi pentru ambulatoriul Spitalului Clinic Municipal. Prin intermediul asociaţiei, în octombrie vom depune proiecte pentru modernizarea liniei de tramvai şi pentru Parcul Central. Chiar am avut o discuţie cu managementul de vârf al firmei Relians, care ne oferã consultanţã, şi sper ca pânã la finele anului sã mai putem depune proiecte pentru sistemul de ticketing şi pentru staţiile de autobuz în Zona Metropolitanã.

 

Ce linii de transport în comun vor fi prelungite pentru zonele adiacente municipiului?

Vom prelungi liniile spre Floreşti, Chinteni, Apahida şi Baciu. Dacã primarii doresc, chiar mai mult, pentru cã, de pildã, Apahida nu a solicitat nimic în sensul acesta. Dânşii nu au venit la consultãrile noastre.

 

(Citiţi în ediţia de mâine ultima parte a interviului)

 

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro