Drumuri, extinderea Tetarom şi probleme cu închiderea Pata Rât. Retrospectiva anului la consiliul județean

Drumuri, extinderea Tetarom şi probleme cu închiderea Pata Rât. Retrospectiva anului la consiliul județean
Anul 2017 poate fi considerat un an al lucrărilor de reparaţii şi modernizare pe drumurile judeţene ale Clujului.

Drumurile judeţene, o prioritate în 2017

Beneficiind de un credit de 50 de milioane de euro pentru investiţii în primul rând la drumuri dar şi de alocări bugetare mai consistente la acest capitol, forul judeţean clujean avea în octombrie un bilanţ de 36 de drumuri pe care se făcuseră lucrări, dintre care pe 12, lucrări de modernizare şi reabilitare iar pe 24, lucrări de întreţinere. Reprezentanţii CJ Cluj au explicat că din cauza întârzierilor în obţinerea unor avize, nu s-a putut interveni pe mai multe drumuri judeţene, deşi acestea aveau finanţarea asigurată. În ultimele luni ale anului s-au mai făcut şi unele lucrări de reparaţii urgente pe câteva drumuri judeţene unde se impunea acest lucru.

În luna decembrie Consiliul Judeţean Cluj a semnat şi trei contracte pe fonduri europene în valoare totală de 80 de milioane de euro ce vor fi folosiți la reabilitarea a 100 km de drumuri județene. Este vorba de două drumuri, Drumul Apuseni și Drumul Bistriței, cu o importanță strategică din punct de vedere turistic, mai ales primul, şi care leagă Clujul de județele limitrofe, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud.

Terenul pentru Spital Regional, predat oficial către Ministerul Sănătăţii

În acest an, CJ Cluj a predat cu acte în regulă către Ministerul Sănătăţii terenul din Floreşti pe care urmează să fie construit viitorul Spital Regional de Urgenţă. De aici încolo depinde doar de Ministerul Sănătăţii să finalizeze demersurile pentru realizarea acestui spital regional la Cluj, inclus alături de Iaşi şi Craiova, într-un proiect al UE de finanţare totală de 150 de milioane de euro.

CMID, deblocat. Probleme cu groapa istorică de la Pata Rât

Anul 2017 a fost şi anul în care au avansat lucrările la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), după ce circa patru ani de zile acest proiect a fost blocat. Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe a estimat că finalizarea lucrărilor la CMID este preconizată pentru a doua jumătate a anului 2018.

Acest depozit ecologic de deşeuri face parte dintr-un proiect mai amplu al judeţului, pe fonduri europene, care includea şi închiderea vechilor gropi de gunoi din judeţ, cele de la Turda, Gherla, Huedin, Dej şi Câmpia Turzii, dar şi Pata Rât de la periferia Clujului. Dacă în cazul primelor trei rampe, închiderea practic este încheiată, iar la Câmpia Turzii şi Dej a fost lansată licitaţia de execuţie, închiderea gropii istorice de la Pata Rât a dat mari bătăi de cap oficialilor forului judeţean.

Şi asta pentru că la sfârşitul lunii iulie la Pata Rât s-a produs o alunecare masivă a muntelui de gunoi care s-a soldat şi cu o creştere a debitului de lichis toxic, aşa numitul levigat, care se scurge din descompunerea gunoiului. Între oficialii CJ Cluj şi cei ai Prefecturii Cluj, respectiv ai Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a început un schimb de adrese oficiale în care forul judeţean cerea declararea stării de alertă în zonă pentru a putea interveni de urgenţă pentru oprirea poluării cu levigat, dar acest lucru nu a fost aprobat de CJSU.

Astfel, au urmat proceduri greoaie pentru obţinerea accesului pe un teren în zonă pe care să poată fi amplasată o staţie de purificare a levigatului şi două bazine de decantare, care încă nu sunt funcţionale. Între timp sub presiunea apelor adunate de pe versanţii din apropiere care s-au amestecat cu levigatul, s-a ajuns la ruperea barajului natural de gunoi şi la scurgerea acestui lichid pe pârâul din apropiere şi de aici mai departe în Someş. În anul 2017 Consiliul Judeţean Cluj a finalizat extinderea Parcului Industrial Tetarom I de pe Tăietura Turcului, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană, fiind realizate patru noi clădiri ultramoderne.

Recepţia finală însă nu a putut fi făcută pentru că în zonă a avut loc o alunecare de teren şi a fost nevoie de lucrări de stabilizare a versantului. După o primă intervenţie în regim de urgenţă, CJ Cluj a fost nevoit să mai aloce în această toamnă 10 milioane de euro pentru lucrări complexe de stabilizare a dealului.

Probleme au fost şi la Tetarom IV din Feleac, unde anii trecuţi forul judeţean a fost nevoit să renunţe la o finanţare europeană iar proiectul a fost redimensionat şi bugetat doar pe resursele judeţului. Aici CJ Cluj a fost nevoit să facă o nouă licitaţie, după ce constructorul a notificat că renunţă la lucrare, după o recalculare a costurilor de realizare a obiectivului.

Tensiuni între aeroport şi CJ Cluj

În toamna acestui an Consiliul Judeţean Cluj a numit, potrivit legii, noi administratori la regiile şi societăţile aflate sub autoritatea sa care urmau să organizeze apoi concursuri pentru posturile de director. Aeroportul Cluj a fost deranjat de faptul că în textul hotărârii de consiliu care se referea la parcurgerea acestor proceduri a apărut formularea că până la definitivarea concursului pentru posturile de director, conducerea executivă este exercitată de consiliul de administratie (CA). Chiar dacă ulterior CJ Cluj a revenit cu o altă hotărâre în care s-a prevăzut expres că CA va delega atribuţiile executive către un director până la finalizarea concursului, hotărârile au fost atacate în instanţă atât de aeroport cât şi de prefectul judeţului, ceea ce a dus la suspendarea lor.

Astfel a reintrat în funcţie vechiul CA. Neînţelegerile dintre conducerea CJ Cluj şi cea a aeroportului au izbucnit imediat după ce cele două instituţii au sărbătorit în luna septembrie atingerea pragului de 2.000.000 de pasageri pe aeroport în acest an.

Cele două entităţi se află pe poziţii total opuse şi în ceea ce priveşte recepţia finală a pistei de 2.100 de metri a aeroportului, care trebuie făcută de CJ Cluj ca şi proprietar. După o primă vizită la obiectiv şi o analiză parţială a lucrării, oficialii CJ Cluj au acuzat că noua pistă de 50 de milioane de euro prezintă unele fisuri care trebuie remediate de constructor. În replică conducerea aeroportului a spus că pista este în stare foarte bună şi că problemele semnalate sunt minore.

Noul Spital de Copii mai aşteaptă

Un obiectiv important pentru judeţ în acest an, construirea unui spital nou de copii, nu a putut prinde contur încă pentru că nu a fost găsit terenul care să se preteze la o asemenea construcţie. Oficialii judeţului au explicat că este nevoie de un teren compact de 4 hectare şi într-o zonă accesibilă.

Conducerea CJ Cluj spune că ia în clacul şi o expropriere pentru a demara acest proiect foarrte urgent, în condiţiile în care multe clădiri în care funcţionează aceum Spitalul de Copii din Cluj sunt vechi, revendicate şi în stare destul de avansată de degradare. Clujul are fonduri să ridice singur construcţia, dar pentru finisarea şi dotarea acesteia este nevoie de implicarea Ministerului Sănătăţii. Doar că în bugetul pentru anul viitor, Ministerul Sănătăţii nu a alocat niciun ban pentru ceea ce ar trebui să devină noul spital monobloc de copii din Cluj.

Loading...
Comenteaza