Ţeava din gunoi. Soluţii pentru evitarea incendiilor la Pata Rât. Pregătiţi-vă de amenzi uriaşe dacă nu colectaţi selectiv!

Ţeava din gunoi. Soluţii pentru evitarea incendiilor la Pata Rât. Pregătiţi-vă de amenzi uriaşe dacă nu colectaţi selectiv!

Clujul caută soluţii, după ce rampa de gunoi de la Pata Rât s-a aprins de trei ori în ultimele zile. Se pregăteşte un proiect de colectare selectivă, cu amenzi piperate.

Un oraş mic din judeţul Maramureş, Târgu Lăpuş, poate da lecţii Clujului. Şi chiar o face. Vorbim de inovare şi de tehnologie, dar nu suntem în stare să rezolvăm problema gunoaielor. Oamenii sunt tentaţi să minimalizeze acest subiect, dar – atenţie! – Clujul nu e departe de situaţia Floreştiului de acum doi ani. Poate vă amintiţi că locuitorii comunei stăteau cu movila de gunoi sub geam pe timp de vară şi fugăreau şobolanii cu mătura.

Centrul de Management Integrat al Deşeurilor nu funcţionează încă, deşi trebuia să se inaugureze în 2014. Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, a promis că va fi gata anul acesta, dar voci dinspre autorităţile de mediu cred că nu este posibil. Primăria a găsit soluţia rampei temporare, care a luat foc anul trecut de 22 de ori. Numai în ultimele zile s-a aprins de încă trei ori.

În legătură cu acest subiect, joi a avut loc o şedinţă de Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la Prefectură, iar, vineri, primarul Emil Boc a convocat o şedinţă tehnică la Primărie cu specialişti şi personal implicat. A venit şi Korosfoy Sandor, cel care a reuşit să transforme Târgu Lăpuş în primul oraş „zero waste“ din România. Lăpuşul a ajuns la performanţa de a recupera peste 50% din resurse, conform datelor oficiale. La nivel naţional, media este de numai 4% conform EUROSTAT.

Ce s-a discutat vineri. Emil Boc a solicitat ca până sâmbătă, la ora 15, să fie găsită o soluţie tehnică pe termen scurt pentru evitarea incendiilor. Din discuţii, s-a conturat ideea unor ţevi care, odată introduse în dealul de gunoi de pe rampă, să ajute la eliminarea gazului metan. Aici a intervenit Korosfoy, care a atras atenţia că, dacă nu se asigură o perdea de apă peste gunoi, eliminarea gazului metan va duce la noi incendii sau chiar la explozii. În aceste condiţii, Primăria va trebui să găsească o modalitate de a uda gunoiul. Există sursă de apă şi ar urma de asemenea să fie amplasaţi hidranţi.

Anul trecut se vorbea despre aprinderi internţionate; posibil să fi fost şi de acestea, dar este foarte evident că pe rampa temporară se produce fenomenul autocombustiei, adică gazul metan ia foc şi obiectele din plastic şi hârtie ard rapid.

Cel mai important lucru a fost ca, la Cluj, să se încerce implementarea unui proiect de colectare selectivă, transport selectiv şi depozitare selectivă, ca la Târgu Lăpuş. Ar fi un adevărat proiect pilot în România pentru un oraş de asemenea dimensiune. „Clujul are logistică şi eu cred că un asemenea proiect s-ar putea pune pe picioare în două luni. Viceprimarul şi administratorul public al municipiului au arătat în discuţie că s-au făcut deja paşi în această direcţie. Cel mai important este să schimbăm mentalitatea cetăţenilor. Există şi acum amenzi foarte mari pentru cei care nu colectează selectiv deşeurile”, a declarat Grigore Crăciun, directorul Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului Cluj. Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 809 din 30 octombrie 2015 și a intrat deja în vigoare. Aceasta prevede amenzi între 400 şi 25.000 de lei pentru necolectarea selectivă.

O discuţie despre implementarea concretă a sistemului de colectare selectivă a fost convocată de primarul Boc pentru mijlocul lunii mai. Acesta a cerut şi revizuirea contractelor firmelor de transport deşeuri, Rosal şi Brantner Veres, care se pare că în acest moment nu au prevăzută obligativitatea de a separa fracţiile.

Loading...
Comenteaza