Administratie
Grupurile de interese fac legea în administraţia locală
de Ziua de Cluj, 11 aprilie 2008, 22:37
Comisiile de urbanism din cadrul consiliilor locale pot fi expuse şantajului, atunci când grupurile economice sunt interesate să-şi deruleze propriile strategii imobiliare, susţin arhitecţii Registrului Urbaniştilor din România, care s-au reunit ieri la Alba Iulia. Faptul că administraţia Cluj-Napoca nu şi-a găsit nici până la această oră un arhitect-şef care să-şi asume proiectele imobiliare ale oraşului este aspru criticat de breasla urbaniştilor.
Rolul comisiilor de urbanism din cadrul primăriilor şi modul în care grupurile economice ajung să se interpună lor a fost unul dintre principalele puncte de dezbatere la întâlnirea de ieri de la Alba Iulia dintre Consiliul Superior al Registrului Urbaniştilor din România (RUR) şi reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL).
Una dintre recomandările RUR a fost aceea ca, în momentul realizării noilor Planuri Urbanistice Generale (PUG), primăriile să comande un audit din care să reiasă, pe categorii, care sunt zonele păstrate şi care sunt cele adăugate. “Acest audit trebuie făcut fie de primărie, fie poate fi externalizat spre societăţile de profil”, a declarat arhitectul Arpad Zachi, redactor al revistei Arhitext şi unul dintre arhitecţii care au lucrat la PUG al Clujului, avizat în 1999.
“Trebuie să trecem la refacerea legislaţiei în ce priveşte derogările. Pentru că, la această oră, consiliile locale au ajuns să susţină interesele de grup, şi nu pe cele publice”, a comentat şi arhitectul-şef al municipiului Oradea, Andrei Luncan. Acesta consideră că, de ani buni, se tot vorbeşte de parti-pris atunci când se dau avizele pentru diverse construcţii, însă nu se face nimic pentru stoparea acestui fenomen.
“Eu spun că este o problemă reală şi trebuie să reacţionăm. Comisia de urbanism formată din reprezentanţii Consiliului Local trebuie să aibă doar rol consultativ. Numai comisia de specialişti trebuie să aibă rol decizional”, a avertizat Luncan.
Arhitectul-şef al judeţului Bistriţa-Năsăud, Victor Michiu, a răspuns că legislaţia nu permite acest lucru. “Comisia tehnică a Primăriei nu poate să emită un aviz doar cu rol consultativ. Atribuţia Comisiei tehnice de urbanism este aceea de a emite un aviz pe care Consiliul Local să îl aprobe”, a spus Michiu. De aici vin şi problemele, pentru că aceste comisii ajung să emită avize în funcţie de interese, spun la unison arhitecţii.
Ţinta: arhitecţii-şefi
Se întâmplă, totuşi, ca reprezentanţii unei comisii de urbanism să vrea să-şi facă oricum datoria, fără influenţe din partea intereselor de grup. “Dar ce facem când suntem acţionaţi în instanţă de către investitori tocmai pentru că ne-am făcut treaba?”, a întrebat arhitectul-şef al municipiului Ploieşti, Simona Muntean.
Aceasta a povestit cum Comisia de urbanism a judeţului Prahova a primit o solicitare pentru deschiderea unor balastiere în zona de lucru a Autostrăzii Bucureşti – Braşov, pe câteva zeci de hectare, la adâncimi de 20 de metri. Pentru că administraţia judeţeană nu beneficia de un plan de măsuri care să releve cum pot fi derulate lucrările pe etape, astfel încât zona să nu se distrugă după închiderea balastierelor, emiterea avizului a fost amânată.
“Urma să fie elaborat un astfel de plan, însă cei care executau lucrările au venit peste colegii mei cu presa, au făcut ameninţări şi toţi cei din comisie s-au trezit cu citaţie de la instanţă. Noi am vrut să procedăm corect şi s-a ajuns în instanţă. Nu ştiu cum se poate una ca asta”, a spus Muntean.
Arpad Azachi susţine că acesta este unul dintre mecanismele de intimidare cu care lucrează anumite grupuri economice atunci când îşi urmăresc doar propriile interese. “Şi acesta este un fel de şantaj, iar la noi se practică foarte bine”, spune Azachi.
Luncan a avertizat că aceşti aşa-zişi investitori au devenit mai puternici decât autorităţile şi mai puternici decât legislaţia. “Pentru ei nu mai contează decât că trebuie să-şi ducă la bun sfârşit strategiile lor. Indiferent ce implică asta. Iar ceea ce urmăresc, şi o să vedeţi că aşa se va întâmpla, este să-i elimine pe arhitecţii-şefi. Asta-i următoarea lor ţintă”, a spus Azachi.
Surse din interiorul RUR au informat că Luncan s-a autosuspendat din funcţia de arhitect şef al muncipiului Oradea tocmai pentru că s-ar fi confruntat cu astfel de probleme.
Cum e Clujul de la Bucureşti
Renumit pentru polemicile pe care le poartă cu reprezentanţii ministerului şi considerat unul dintre cei mai vehemenţi arhitecţi, Liviu Ianăşi vorbeşte despre Cluj-Napoca ca despre un oraş aflat încă la limita dezastrului.
“Cunosc destul de bine Cluj-Napoca şi pot să spun că nu se confruntă, încă, cu acel dezastru urbanistic caracteristic Bucureştiului, de pildă. E drept că, dacă acum nu se pune o ordine în proiecte, astfel încât să se găsească un echilibru între urbanişti, administraţia locală şi investitori, tot acolo se va ajunge”, susţine Ianăşi. Acesta este nedumerit de faptul că municipiul Cluj-Napoca nu a fost în măsură să aibă un arhitect-şef, aşa cum are orice oraş de talia capitalei Ardealului.
“Refuz să cred că din toată breasla de renume a arhitecţilor clujeni nu se poate găsi unul bine intenţionat, care să pună în ordine dezvoltarea oraşului. Argumentele primarului nu se susţin. Am fost la Cluj la o dezbatere şi primarul a spus: "Dacă îmi daţi un arhitect bun, îl angajez a doua a doua zi". Dar de ce nu a venit primarul Boc să spună: "Am făcut şapte concursuri şi la nici unul nu s-a prezentat nimeni". Atunci, altfel s-ar fi pus problema. Ar fi demonstrat, într-adevăr, că are nevoie de un arhitect-şef”, spune Ianăşi.
El a mai povestit despre modul în care terenurile din afara oraşului ajung să intre haotic în intravilan. “Autorităţile locale nu au un plan de gestionare a dezvoltării acestor zone, nu sunt în măsură să facă faţă cheltuielilor de racordare la utilităţile care se impun. Se trezesc cu noi cartiere pentru care nu au bani de infrastructură. Şi tot populaţia este defavorizată, pentru că tot ea scoate banii pentru a le susţine”, a explicat Ianăşi. Cât despre faptul că administraţiile ajung să facă anumite sacrificii pentru a-i atrage pe investitori, este explicabil, crede arhitectul.
De ce nu vin urbaniştii la Cluj
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj nu au fost interesaţi să organizeze evenimentul în Cluj-Napoca, au informat organizatorii întâlnirii RUR - MDLPL, deşi li s-a cerut acest lucru, având în vedere că este cel mai important oraş din Regiunea de Nord-Vest.
Prin urmare, întâlnirea a avut loc la Alba Iulia. Lucrările au început încă de joi, iar scopul întâlnirii este acela de a pregăti prima conferinţă naţională a urbaniştilor din România şi a Bienalei de urbanism, atunci când se vor fixa şi concluziile acestei întâlniri regionale. Arhitectul judeţului Cluj, Radu Spânu, susţine că nu a fost întrebat dacă doreşte să fie gazda acestei întâlniri.
“Aşa cum Ordinul Arhitecţilor din România s-a întrunit la Cluj, putea s-o facă şi Registrul Urbaniştilor. Dacă aş fi fost întrebat, aş fi acceptat. Avem ce să le arătăm arhitecţilor din Bucureşti aici, la Cluj. Pentru că, din punct de vedere urbanistic, suntem mult înaintea Bucureştiului”, a conchis Spânu.