Încotro merge Clujul. Ce scenariu au propus britanicii, ce au corectat şi completat experţii locali

Încotro merge Clujul. Ce scenariu au propus britanicii, ce au corectat şi completat experţii locali
Compania britanică ARUP a realizat trei planuri pentru dezvoltarea infrastructurii Clujului. Primăria a ales unul şi i-a adus o serie de modificări.

Pe website-ul primăriei poate fi consultat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), elaborat de compania britanică ARUP la solicitarea MDRAP. În plan este analizat traficul din zona de dezvoltare Cluj, atât cel privat, cât şi cel public, cu măsurători şi statistici. Plecând de la observaţiile din teren, britanicii au elaborat o listă de proiecte necesare oraşului pentru a nu se bloca din cauza numărului tot mai mare de maşini. Au existat trei scenarii alternative, care conţineau măsuri pentru îmbunătăţirea transportului public şi crearea de noi artere, iar în urma discuţiilor de la primărie s-a decis care este cel mai potrivit.

„În urma prezentării rezultatelor analizei celor trei scenarii alternative cu modelul de transport și prin analiza multi-criterială, a rezultat preferința pentru continuarea construcției PMUD Cluj-Napoca în baza Scenariului Alternativ 1, prin dezvoltarea proiectelor propuse (atât proiecte prioritate-zero cât și proiecte-schelet), și prin completarea acestui scenariu cu proiecte-suport. Ulterior au avut loc consultări cu reprezentanții Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, ADI ZMCN, ADR Nord-Vest, Consiliul Județean Cluj, Compania de Transport Public S.A., respectiv cu elaboratorii Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană şi PUG Cluj, în baza cărora au fost aduse modificări portofoliului de proiecte-schelet", scrie în PMUD.

ZIUA de CLUJ a scris deja despre cele 16 proiecte de prioritate zero din PMUD, denumite must do, care se referă în principal la înnoirea flotei de transport în comun, reorganizarea punctelor majore de transfer în transportul public, reforma politicii de parcare şi creşterea spaţiului pietonal urban.

Citeşte şi: Proiectele must-do ale Clujului. Măsuri pentru un transport public civilizat şi pentru un sistem de parcări modern

Centura de sud şi mai multe şine de tramvai

În ce priveşte proiectele de bază, denumite „proiecte-schelet", scenariul considerat cel mai bun de către primărie a pus accent pe centura de sud, Bucium - Someşeni, inclusiv realizarea conectorilor cu varianta Zorilor - Mănăștur și cu strada Teodor Mihali, în apropiere de Iulius Mall, conform unei propuneri deja existente în PUG, respectiv pe extinderea tramvaiului în Floreşti şi în centrul Clujului.

Ce ar urma să se realizeze până în 2020:
- centura de sud așa cum este prezentată în PUG, între Bucium (drumul Sfântul Ioan, DJ 107R) și calea Someșeni (DJ 105S), cu două benzi pe sens și cu intersecții la nivel
- racorduri de sud-vest la centură (spre varianta Zorilor - Mănăștur) și de sud-est (spre Iulius Mall)
- extinderea tramvaiului Bucium - Florești

Ce ar urma să se realizeze între 2020 și 2030:
- a doua axă vest - est, constând în șoseaua adiacentă căii ferate în zona de est (deci la est de gară) și șoseaua subterană în albia Someșului.
- bucla centrală a tramvaiului
- banda dedicată pentru transport în comun între Avram Iancu și Aurel Vlaicu.

Scenariul cuprinde de asemenea un proiect implementat din fonduri naționale. E vorba despre racordul A3 (Gilău) - centura de sud, care ar aduce cel mai mare beneficiu pentru Zona Metropolitană Cluj.

Costul total estimat pentru aceste lucrări se ridică la 341.590.000 de euro.

Troleibuz până în Zorilor, drum Selgros - Bulevardul Muncii. Poate şi tunel la Tetarom

Din start, la discuţiile cu primăria, s-a eliminat șoseaua subterană în albia Someșului. De asemenea, s-au adus şi alte modificări:

- realizarea drumului rapid A3 - Cluj-Napoca, extins înspre vest, în vederea ocolirii comunei Gilău
- centura de sud a Clujul şi drumul rapid A3 - Cluj-Napoca au fost decuplate de racordul rapid dintre acestea, care a devenit un proiect distinct (întregul proiect ar urma să conţină tronsonul Gilău vest - A3, drumul rapid de acces vest A3 - Cluj-Napoca, drum de legătură între drumul rapid şi inelul sudic, tronsonul Bucium - Selgros, tronsonul Selgros - Bd. Muncii).
- a fost inclus în scenariu și proiectul unui drum nou pe lângă calea ferată - tronsonul de vest (de la gară spre Baciu), inclusiv pasajul superior peste linia de cale ferată din zona Tetarom I
- pentru bucla de tramvai din zona centrală s-a propus demararea de îndată a unui studiu de aliniament pentru stabilirea optimă a rutei acestei bucle unidirecționale și a extremității sale sudice (axa Moților - Memorandumului, axa Napoca - Eroilor sau axa Avram Iancu)
- s-a introdus un proiect de închidere a inelului rutier rapid în zona de nord-vest, între zona Cora și Tetarom I sau gară, printr-o centură de vest (pe la vest de pădurea Hoia), prin tunel pe relația Grigorescu - Tetarom I sau prin drum subteran în albia Someșului.

În vederea elaborării portofoliului final de intervenții, au fost propuse, potrivit PMUD, mai multe proiecte şi măsuri care ţin de modernizarea sistemului de parcare, de cel de transport public, inclusiv prelungirea liniei de troleibuz până în cartierul Zorilor şi revederea întregii filosofii de transport, prin crearea unor puncte majore de transfer, creșterea spațiului pietonal în zona centrală şi pe malurile Someşului, dezvoltarea pistelor de biciclete, majoritatea conţinute deja de lista proiectelor must do din PMUD.

Centura de sud se leagă de strada Mehedinţi

Realizatorii PMUD mai precizează că, în şedinţa de la primărie, au fost adăugate o serie de proiecte pentru îmbunătățirea mobilității la nivel regional:

- Drum expres Turda - Halmeu: tronson Tureni - Cluj-Napoca
- Drum expres Turda - Halmeu: tronson Apahida - Răscruci (ambele parte din proiectul drumului expres Turda - Halmeu, cuprins în Masterplanul General de Transport, însă cu implementare doar în perioada 2029 - 2032)
- Racordarea centurii de sud la cartierul Mănăștur, care prevede modernizarea, creșterea capacității și reorganizarea circulației în zona străzilor Basarabia - Cernăuți - Mehedinți - Negoiu - Bâlea.

A mai fost adăugat proiectul de prelungire a străzii Uzinei Electrice, care ar urma să se lege de Calea Moţilor pe un teren ce urmează să fie donat de dezvoltatorul complexului imobiliar din zonă. Printre proiectele incluse a mai apărut amenajarea a patru parcări de tip park&ride pe Bulevardul Muncii, strada Aurel Vlaicu, Piaţa Unirii şi strada Frunzișului.

Clujul a devenit o întreagă tolbă în care se aruncă proiecte din toate direcţiile. Sunt cele din Planul Urbanistic General, completate cu cele din strategia de dezvoltare a oraşului 2014-2020, sunt cele propuse de realizatorii hărţii de zgomot, proiectele din strategia metropolitană, care încă nu au fost publicate şi, iată, acestea din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, care sunt numeroase, frumoase, dar cam învăluite în ceaţă, dacă le privim dinspre acest început de 2016.

 

Loading...
Comenteaza