Îngrijorare la FMI privind deficitul României. ”Veniturile bugetului au fost supraestimate”

Îngrijorare la FMI privind deficitul României. ”Veniturile bugetului au fost supraestimate”
Jaewoo Lee, FMI

Şeful FMI în România: Veniturile bugetului au fost supraestimate, iar cheltuielile subestimate. Suntem îngrijoraţi în privinţa menţinerii deficitului bugetar sub pragul de 3%/

Şeful misiunii FMI în România, Jaewoo Lee, şi-a exprimat îngrijorarea privind posibilitatea ca România să se încadreze în deficitul bugetar propus pentru anul acesta sub pragul de 3%, în contextul în care veniturile au fost supraestimate, potrivit acestuia.

„Este o diferenţă de opinii între ce cred autorităţile, şi anume că anul acesta se vor încadra în targetul de deficit bugetar, şi ce credem noi. Noi avem câteva îngrijorări că anumite venituri au fost supraestimate şi cheltuielile au fost subestimate. Am avut câteva discuţii cu autorităţile privind opţiunile pentru a reduce decalajul, sunt discuţii în curs, vom face publice recomandările noastre şi răspunsul autorităţilor la acestea”, a spus Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Banca Naţională a României.

„Economia românească este în creştere, şomajul a scăzut la un nivel record, iar sectorul financiar se îmbunătăţeşte. Dar fără modificări de politici, creşterea va deveni din ce în ce mai fragilă (...) Toate acestea merg mână în mână cu lupta împotriva corupţiei”, a mai spus Jaewoo Lee, într-o conferinţă de presă.

„Continuarea deficitelor fiscale considerabile şi cheltuielile de investiţii scăzute ar reduce spaţiul pentru a sprijini economia în eventualele crize economice viitoare şi riscă să slăbească potenţialul de creştere al României”. De aceea, „menţinerea unei convergenţe incluzive spre standarde de viaţă avansate ale Uniunii Europene necesită un cadru de politici previzibil, cu orientare pe termen mediu, susţinut de un guvern eficient şi de o guvernare puternică. Acum este cel mai bun moment pentru a acţiona pe toate aceste fronturi, cu politicile monetare şi fiscale care acţionează la unison”, a spus oficialul.

Potrivit FMI, creşterea economică de 7 la sută în 2017 (cea mai mare din UE) a fost alimentată de consumul intern, pe fondul expansiunii fiscale şi al creşterii salariului minim. O atitudine acomodativă a politicii monetare şi îmbunătăţirea economiei UE, de asemenea, a ajutat. Însă creşterea este de aşteptat să decelereze de la nivelul înalt de anul trecut, din cauza mai multor factori: un impuls fiscal scădere, investiţii publice reduse, progresul lent al reformelor structurale şi înăsprirea condiţiilor financiare. Noi prognozăm o creştere a PIB-ului de aproximativ 5 la sută în 2018 şi o încetinire a creşterii spre 3 la sută pe termen mediu”.

FMI arată că „un amestec prudent de consolidare fiscală şi înăsprirea politicilor monetare ar evita supraîncălzirea, reducând în acelaşi timp deficitele bugetare şi externe. Politica monetară trebuie în continuare să fie una de restrângere, să ţină în frâu aşteptările inflaţioniste, având în vedere presiunea de preţurile la energie la nivel mondial. O înăsprire monetară recentă a fost un început bun şi am încurajat BNR să continue să crească rata dobânzii de politică monetară, gestionând totodată lichiditatea pentru a alinia ratele de piaţă şi cu cea de politică monetară. Atitudinea aceasta ar reduce povara asupra politicii monetare şi ar contribui la îmbunătăţirea echilibrului dintre consum şi investiţii”.

În opinia delegaţiei FMI, deficitele mari acumulate în perioadele de creştere economică tind să provoace dezechilibre interne şi externe, având ca rezultat acumularea de datorii excesive şi forţând o ajustare mai puternică (şi pro-ciclică) în eventualitatea unei recesiuni. Astfel că „deficitul bugetar ar trebui să fie redus sub un nivel ciclic neutru pe termen scurt şi în continuare la 1,5 la sută din PIB până în 2020, contribuind la o revenire uşoară la obiectivul pe termen mediu din România bugetar (MTO), în conformitate cu angajamentele asumate faţă de UE”.

Delegaţia FMI consideră, totodată, că ar trebui să se realizeze „o revizuire completă a sistemului de taxe şi impozite”, care ar aduce multiple modificări sistemul fiscal în ultimii ani. „Eficienţa colectării fiscale ar putea fi îmbunătăţită, inclusiv prin raţionalizarea scutirilor şi reformarea administraţiei fiscale, în special pentru TVA”, a menţionat Jaewoo Lee.

În continuare, „absorbţia efectivă a fondurilor UE, în special pentru proiectele mari de investiţii, ar ajuta la rezolvarea decalajelor mari de infrastructură din România, creând în acelaşi timp şi spaţiu pentru alte cheltuieli esenţiale. Managementul îmbunătăţit, mai ales la ministerele de resort, este esenţială pentru a asigura o absorbţie ridicată”, a mai spus oficialul FMI.

Referindu-se la responsabilitatea fiscal-bugetară, reprezentantul FMI a ţinut să precizeze că România are o lege foarte bună în acest sens, dar chiar şi aşa nu au fost respectate normele fiscale. „O mai bună aplicare a legislaţiei privind responsabilitatea ar creşte disciplina fiscală şi previzibilitatea şi ar putea începe prin integrarea mai bună a activităţii Consiliului Fiscal în procesul bugetar”.

Reformele structurale ar trebui să fie reactivate, mai arată delegaţia FMI. „Îmbunătăţirea şi performanţa financiară a multor întreprinderi de stat necesită un angajament reînnoit de guvernanţă corporativă puternică. În acest context, Legea 111 ar trebui să fie păstrată şi orice slăbire a legislaţiei existente privind guvernanţa corporativă ar trebui să fie evitată, iar restructurarea şi privatizarea întreprinderilor de stat ar trebui reluate”.

Referindu-se la sectorul bancar, oficialul FMI a arătat că unele „riscuri potenţiale noi la adresa stabilităţii financiare” decurg din „expunerea ridicată a băncilor la datoria suverană a statului român (titlurile de stat) şi din sectorul imobiliar, din finanţarea băncilor în valută (FX), precum şi din creşterea rapidă a creditelor financiare nebancare”. În consecinţă, FMI derulează un program de monitorizare a sectorului financiar cu următoarele recomandări:
- limitarea serviciului datoriei creditelor ipotecare (DSTI), care ar diminua riscurile de expunerea băncilor la sectorul imobiliar („limita DSTI poate stimula rezistenţa debitorilor şi ar trebui să fie impusă tuturor ipotecilor, inclusiv celor realizate în cadrul Programul Prima Casă”, iar strategia Guvernului de a reduce treptat programul Prima Casă „este binevenită”)
- suprataxele de capital trebuie calibrate cu atenţie, pentru că ar putea creşte rezistenţa împotriva pierderilor potenţiale din expunerile suverane („sistemul bancar românesc este vulnerabil la pierderi de evaluare în cazul unor creşteri accentuate ale ratelor dobânzilor”)
- riscurile de lichiditate au nevoie de o gestionare mai proactivă
- continuarea practicilor de supraveghere şi menţinerea cadrului de gestionare a crizelor („procesele de sprijin de supraveghere a băncilor ar trebui dezvoltate în continuare, şi cadrul de asistenţă de urgenţă în lichidităţi să fie finalizate şi puse în aplicare”)
- banca centrală ar trebui să stabilească facilităţi de lichiditate pentru Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar („o supraveghere mai mare a creditorilor financiari nebancari ar reduce arbitrajul de reglementare, ar diminua riscurile de creditare şi ar reduce riscul reputaţional al sistemului financiar”).

O altă remarcă a oficialului FMI este aceea că „iniţiativele legislative care afectează sistemul financiar ar trebui să fie evitate”. Mai multe tipuri de iniţiative recente dacă ar fi puse în practică, „ar reduce cantitatea de credit oferit pentru economia reală şi ar încetini rezoluţia creditelor neperformante, afectând astfel în mod negativ stabilitatea financiară”. Acestea „includ propunerile pentru plafonarea ratelor dobânzilor pentru împrumuturile acordate populaţiei şi preţurile la care persoanele fizice recuperează datoriile dobândite de terţi”, a mai menţionat Jaewoo Lee.

Delegaţia FMI a vizitat România în perioada 6-16 martie 2018 pentru a desfăşura discuţiile prevăzute în Articolul IV din statutul instituţiei financiare internaţionale şi pentru consultarea cu autorităţile centrale. „Echipa este recunoscătoare autorităţilor şi altor omologi pentru ospitalitatea lor caldă şi un dialog constructiv”, a spus Jaewoo Lee, la încheierea conferinţei de presă.

FMI precizează, în documentul de prezentare a concluziilor sale după vizita în România, următoarele: „Autorităţile au aprobat publicarea acestei declaraţii, punctele de vedere exprimate în această declaraţie sunt cele ale personalului FMI şi nu reprezintă punctul de vedere al Comitetului Executiv al FMI. Pe baza concluziilor preliminare ale acestei misiuni, personalul va pregăti un raport. Acest lucru - sub rezerva aprobării de către conducere - va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI pentru discuţii şi decizii”.

Loading...
Etichete
Comenteaza