Administraţie

"Mica Unire"? Le despart câteva sute de metri şi o mulţime de orgolii. Când se unesc Turda şi Câmpia Turzii?

Plătesc taxele în acelaşi loc, apa le e administrată de aceeaşi companie, locuiesc într-un oraş şi lucrează în celălalt. Îi despart câteva sute de metri de pământ şi o mulţime de orgolii.
  • Între Turda şi Câmpia Turzii sunt câteva sute de metri / foto Gelu Florea

    Între Turda şi Câmpia Turzii sunt câteva sute de metri / foto Gelu Florea

S-a ajuns în situaţia ca pentru câteva sute de metri cât măsoară distanţa între cele două localităţi, dacă un elev locuieşte în Turda şi merge la şcoală în Câmpia Turzii transportul e considerat interjudeţean şi nu e subvenţionat de Consiliul Local - cum a fost, până în urmă cu câteva săptămâni, şi situaţia elevilor care locuiesc în Floreşti dar merg la şcoală în Cluj-Napoca, deşi cele două localităţi sunt lipite.

Primarul Tudor Ştefănie din Turda e versat, ştie să răspundă la întrebări ca un politician: e o idee bună, care merită implementată, dar nu există voinţă iar orgoliile sunt mari. „Pentru interesul economic, social, învăţământ, sănătate, instituţii administrative şi dezvoltarea administrativă ar fi un lucru bun pentru ambele localităţi; dar sunt probleme de orgolii şi de rezolvare a unor probleme de descentralizare", spune el.

Ştefănie e turdean, dar înainte de Revoluţie a lucrat în Câmpia Turzii - un exemplu ca mii altele. Spune care e mentalitatea locuitorilor: „Lucram în anii 80 în Cîmpia Turzii, ştiu gândurile celor de acolo - „nu ne lăsăm la Turda", turdenii spun „nu ne lăsăm la Câmpia". Trebuiau ca generaţiile să se schimbe, bunăstarea fiecărui cetăţean e mai importantă; dar mentalitatea a rămas. E greşită".

În schimb, Ştefănie e franc: „Nu cred într-o asemenea idee, o discutăm doar teoretic, deşi practic ar fi valoroasă". De ce? „Peste tot rechinii mari îi înghit pe cei mici; eu nu cred că o asemenea idee se va realiza în următoarea perioadă; împărţirea adminitrativă actuală e stabilită de o formulă legislativă şi de mentalitatea cetăţenească „Să nu ne vindem la Turda" şi invers".

Viceprimarul din Câmpia Turzii Dorin Logican, fost consilier local în oraş şi, după 7 ani în administraţia publică, e şi el tranşant: „unirea celor două oraşe e imposibilă". De ce? „Pentru că sunt două entităţi diferite, cu oameni diferiţi, cu cultură diferită; Câmpia Turzii e oraş monoindustrial, Turda are mai multe societăţi comerciale. De acolo şi diferenţa de cultură. Cred că aceasta e cea mai mare diferenţă; Câmpia Turzii e înconjurat de sate unde predomina agricultura, oamenii veneau să lucreze la Câmpia Turzii".

Gelu Florea e unul dintre cei mai vechi jurnalişti din Turda, administrează cel mai citit site de ştiri din zonă şi explică: „presa a făcut deja acest pas". Toate publicaţiile, televiziunile şi radiourile acoperă ambele localităţi de multă vreme. „Eu deja aparţin ambelor comunităţi", spune el. „Ziarele au făcut deja această trecere, mă refer la cele locale; sunt atât pentru Turda cât şi pentru Câmpia Turzii, organele de media s-au orientat mai rapid; sunt două municipii prea apropiate, cu interferenţe multe, aşa că nu poţi să nu ai în vedere potenţialul luat în ansamblu".

Ziaristul explică: „subiectul unirii celor două localităţi e delicat din cauza orgoliilor, cei din Câmpia Turzii de exemplu se tem să nu devină un cartier; dar ca idee, mai devreme sau mai târziu cred că acolo se va ajunge". L-am întrebat care e percepţia oamenilor: dacă mâine s-ar face un referendum ca cele două localităţi să devină una singură, ce ar vota locuitorii? „Dacă mâine s-ar face, poate oamenii nu ar înţelege", spune Florea. „Cred că ar trebui început cu o dezbatere, pe baza argumentelor".

O şi mai mică unire a fost pusă pe tapet în urmă cu câţiva ani - s-a pornit de la ideea unei echipe de fotbal comune, susţinută de ambele localităţi. A propus-o chiar primarul Ştefănie. Jocurile urmau să se dispute alternativ, la Turda şi Câmpia Turzii. Până la urmă nu s-a întâmplat nimic, tot din cauza orgoliilor. Ştefănie explică: „la Câmpia Turzii e un teren de fotbal, noi avem 6; distanţa până la stadion ori din Câmpia Turzii ori din centrul oraşului Turda, e aceeaşi; dar nu s-a întâmplat nimic, n-au vrut cei din Câmpia; fără argumente. Ni s-a spus „Noi avem treaba noastră, voi pe-a voastră".

Între timp, câteva dintre instituţii au fuzionat - sau au fost comasate. E cazul Companiei de Apă „Arieş", care administrează reţelele de apă din ambele oraşe - şi unde banii au fost mai importanţi decât orgoliile: fondurile europene nu puteau fi accesate decât dacă solicitant era o comunitate de aproximativ 100.000 locuitori. Astfel a apărut „Comunitatea urbană Arieş", prima de acest gen din România, prin care au fost aduşi banii europeni pentru modernizarea reţelelor de apă şi canalizare - 50 milioane de euro în primă fază, deja consumate, şi alte 80 milioane ar urma să fie atrase pe viitor.


Administraţia financiară, de asemenea, e unică: locuieşti în Turda sau în Câmpia Turzii, dar plăteşti impozitele la Administraţia Financiară Turda. E rezultatul restructurării, în urmă cu patru ani, a Direcţiei Finanţelor Publice Cluj, care a desfiinţat atunci mai multe subunităţi, între care şi cea din Câmpia Turzii, şi nu a lăsat astfel nicio alternativă decât ca locuitorii acestui oraş să se deplaseze în Turda să plătească impozitele cuvenite Statului - cu excepţia unui mic punct de lucru în Câmpia Turzii, pentru unele taxe.

Istoricul Valentin Vişinescu despre această ipoteză:

A existat o asemenea idee după 1989. Era motivată şi din punct de vedere economic, social, politic, şi se prevedea această idee, în forma metropolitană- să fie separat faţă de Cluj
au puncte comune, sunt oraşe apropiate, şi zona - din ce-mi amintesc - dintre Câmpia Turzii şi Turda, care e foarte mică, să fie transformată într-o zonă industrială.

S-a renunţat. Orgoliile lcoalităţilor au fost mai mari, probabil, decât ideea aceasta a unui oraş mai puternic. S-au demarat proiecte ambiţioase, era în câştig oraşul. Turda, ca şi Câmpia Turzii, erau oraşe industriale foarte puternice, începând cu 1918, după Unire. S-a încercat, şi s-a reuşit în parte, să se formeze o zonă puternică industrială, mai ales prin construcţia acelor două obiective mari, Industria Sârmei Câmpia Turzii din 1920-1922 şi a Industriei de Sticlă de la Turda, care ambele au avut capital românesc. Pe lângă acestea au fost mai multe lucruri care le uneau, în special forţa motrice, industrializarea aceasta - amândouă datorită bogăţiei subsolului în gaz metan care s-a considerat a fi cel mai ieftin carburant după 1913 când s-a făcut acea mare conductă de la Sărmăşel la Câmpia Turzii. În 1920,  într-o perioadă foarte scurtă, la Turda se înfiinţaseră deja 18 unităţi industriale. Şi bogăţia aceasta trebuia fructificată, pentru că era o revoluţie în economie, exploatarea gazului metan. Toată zona şesului Arieşului şi lunca sa spre Viişoara forma un centru mai puternic. Câmpia Turzii avea substanţă culturală, dar era totuşi un oraş mai mult cu industrie prelucrătoare poluantă şi mare consumator de energie. Era teatru la Turda, erau multe obiective care cereau această unificare; chiar şi din punct de vedere medical s-a ajuns cu un centru medical la Turda cu mai mulţi specialişti. La Turda era şi capitala moţilor, pe timpuri, şi îşi pierduse întâietatea printre judeţe, se preconiza această dezvoltare.

ziuadecj.ro te întreabă: ar fi mai bine ca cele două oraşe să se unească sau să se dezvolte separat?

Publicitate

Comentarii

pai cum

thumb down thumb up
vineri, 18 aprilie 2014, 19:18
de clujean

va imaginati cati bugetari raman fara scaune si vor fi nevoiti sa munceasca?.... asa doi primari, 2 vice primari, consilieri sefi de birou sefi de politie taietori de frunzela caine etc. Imi si imaginez cum ar ioesi sa protesteze cu mintea lor odihnita.
raspunde

www.zamfirpop.com

thumb down thumb up
sâmbătă, 19 aprilie 2014, 01:00
de Zamfir

Unirea Turzii cu Câmpia Turzii, dincolo de partea benefică (ar fi un municipiu cu vreo 70.000 de locuitori), ar fi ... o catastrofă! Gândiţi-vă: ar fi numai un primar ÎN LOC DE DOI, 30 de consilieri locali în loc de 60, un director de poliţie ÎN LOC DE DOI, un director de spital municipal ÎN LOC DE DOI, ... Ca să nu mai vorbim despre o unire în care, pe lângă cele două municipii, ar mai fi incluse şi Viişoara, Luna, Mihai Viteazu, ... Fondurile guvernamentale şi europene se obţin mai uşor pentru o zonă cu mai mulţi locuitori/beneficiari (amintiţi-vă de CUA!)!
raspunde

similitudine

thumb down thumb up
sâmbătă, 19 aprilie 2014, 05:32
de Valentin

Eu nu pot sa inteleg de ce nu se unesc localitatile Floresti si Baciu cu municipiul Cluj-Napoca, cand de fapt acestea sunt doua cartiere dormitor ”lipite” de oras, iar majoritatea covarsitoare a celor doua localitati lucreaza ori invata in municipiul resedinta de judet !
raspunde

Fatada

thumb down thumb up
sâmbătă, 19 aprilie 2014, 09:29
de Marius

Unire ca unire, dar de fo cateva zile nu se poate citi nici un articol fara sa o vedem pe pitifelica aprozareasa/zambareata/neocomunista/fata lu' Ilicescu ca ne ranjeste si, mai ales, ne ureaza ceea ce domnia sa si tovarasii ei nu simt si nu au traire sufleteasca. Totul este de fatada. Lasaneeeeeee....
raspunde

unire!

thumb down thumb up
sâmbătă, 19 aprilie 2014, 20:59
de Grig

Ar trebui sa se uneasca,nu doar Turda cu Campia, ci si Clujul cu Floresti, Baciu, Apahida.
raspunde

unire!

thumb down thumb up
sâmbătă, 19 aprilie 2014, 20:59
de Grig

Ar trebui sa se uneasca,nu doar Turda cu Campia, ci si Clujul cu Floresti, Baciu, Apahida.
raspunde

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.