Administratie
Misterul proiectului imobiliar al viceprimarului liberal se adânceşte
de Ziua de Cluj, 30 octombrie 2007, 23:03
Autoritatea Aeronauticã Civilã a refuzat ieri, în urma cererii ZIUA de Cluj, sã dea un rãspuns exact la proiectul imobiliar la care se referea viceprimarul Adrian Popa, proiect care, conform Autoritãţii, ar intra în incompatibilitate cu proiectul noii piste de 3.500 de metri care se intenţioneazã sã se construiascã în cadrul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.
Printr-un comunicat, viceprimarul Popa a anunţat cã va face precizãri la reîntoarcerea din concediu. în schimb, reprezentantul Serviciului de Relaţii Publice (AAC), Simona Goldenberger, ne-a declarat cã, într-adevãr, viceprimarul Adrian Popa la sediul Autoritãţii s-a referit la un proiect imobiliar nou în zona aeroportului, însã a precizat cã a fost doar o discuţie şi nu existã depuse nici un fel de documentaţii, de aceea nu poate da alte informaţii.
în schimb, arhitecţii care au fost prezenţi la ultima dezbatere publicã iniţiatã de Consiliul Civil Local la Consiliul Judeţean, pe tema extinderii aeroportului, au precizat cã pe actualul studiu al societãţii Iptana, privind
“Zonele de servituţi aeronautice civile ale viitoarei piste de decolare-aterizare de 3.500 de metri, de pe Aeroportul Cluj-Napoca”, apreciazã cã nici unul dintre proiectele noilor cartiere nu ar fi influenţat de extinderea pistei.
Urmeazã exproprieri
Şeful Serviciului de Urbanism şi Informaticã Geograficã din cadrul Consiliului Judeţean, Georgeta Floca, a precizat cã zonele de servituţi aeronautice vor fi aprobate imediat ce Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru aeroport se va finaliza.
“Deocamdatã, aceastã hartã (vezi foto – n. red.) este doar la stadiul de propunere. în decembrie se finalizeazã PUZ-ul şi ar urma ca Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã sã declare suprafaţa vizatã pentru dezvoltarea aeroportului zonã de utilitate publicã”, a spus Floca.
Pe de altã parte, Consiliul Judeţean, la iniţiativa preşedintelui Marius Nicoarã, a emis deja o Hotãrâre privind declararea zonei de utilitate publicã a unei suprafeţe de 200 de hectare, pe care se va extinde noua pistã de 3.500 de metri şi care ar urma sã includã şi zona de deviere a Someşului. în acest proiect se precizeazã faptul cã urmeazã sã fie expropriatã o suprafaţã de 198,7 hectare.
“Nu ştiu care terenuri se vor expropria. Sunt detalii tehnice. Mai mult decât s-a prezentat în dezbaterea publicã nu ştiu”, a spus directorul aeroportului, David Ciceo.
Cartierele nu vor fi afectate
Noua pistã va fi amplasatã la nord de pista actualã şi va fi direcţionatã spre Apahida, a explicat Georgeta Floca. Unghiul de decolare orientat spre vest vizeazã o parte din cartierul Gheorgheni, o parte din Pãdurea Mãnãşturului şi parţial cartierul Mãnãştur, iar apoi o parte din localitatea Floreşti, spre Oradea. în partea de est, unghiul de zbor va avea deschidere spre o parte din localitãţile Sânicoarã, Apahida, sat Gãdãlin, cãtre Bistriţa.
Arhitectul judeţului, Radu Spânu, a declarat cã nu existã nici un motiv pentru care autoritãţile locale sã se îngrijoreze legat de proiectele urbane angajate în zonã.
“Axul de zbor nu va afecta cartierul Tineretului care va fi amplasat lateral, dincolo de Someş. Poate cã dupã ce Iptana va finaliza PUZ-ul se vor crea noi reglementãri de înãlţime la construcţii, iar asta ar putea deranja. Dar în mod normal, Tineretului nu are cum sã fie afectat de aceste reglementãri. Poate doar o parcelã dinspre B-dul Muncii, însã nu poate fi vorba de o suprafaţã foarte mare. Eu zic sã aşteptãm PUZ-ul şi de abia apoi sã ne pronunţãm”, a spus Spânu.
Prezent la dezbaterea privind dezvoltarea aeroportului, iniţiatã de Consiliul Civic Local, arhitectul Vasile Mitrea a precizat, la rândul sãu, cã din prezentarea fãcutã de arhitectul Spânu nu reiese cã noul unghi de zbor ar afecta vreunul din proiectele urbanistice din zona Someşeni.
“Aeroportul este în partea de est a oraşului, iar din câte am vãzut la dezbatere, unghiul de zbor nu afecteazã noul cartier al Tineretului, care se va extinde într-o zonã paralelã, dincolo de drumul Podgoriei care duce cãtre zona industrialã, spre CUG şi spre staţia de epurare”, a spus Mitrea, precizând, totuşi, cã pentru a se pronunţa cu certitudine, vrea sã vadã de aproape planurile Iptana.
Si arhitectul Ionel Vitoc, prezent la ultima dezbatere a Consiliului Civic local, considerã cã noile cartiere de locuinţe nu sunt afectate de extinderea aeroportului.
“Nici cartierul Tineretului şi nici Lombul nu ar fi afectate, pentru cã nu intrã în noul con de zbor, fiind mai departe”, susţine Vitoc. Conform acestuia, nici eventuale clãdiri mai înalte din alte zone ale oraşului nu ar “interacţiona” cu viitorul con de zbor aferent noii piste de 3.500 de metri.
Ce am întrebat şi ce au rãspuns
întrebãrile adresate de ZIUA de Cluj Autoritãţii Aeronautice Civile luni, 29 octombrie.
“în adresa nr. 22770 / 26.10.07 a AAC cãtre Consiliul Judeţean Cluj se face referire la o discuţie, la sediul AAC, la care a participat viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, dl Adrian Popa. Din adresã reiese cã a apãrut o stare de incompatibilitate între proiectul extinderii Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca şi un nou proiect imobiliar care ar urma sã se realizeze în vecinãtatea aeroportului. Având în vedere interesul major al opiniei publice clujene în ceea ce priveşte dezvoltarea generalã a municipiului, precum şi în baza prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vã rugãm sã ne oferiţi câteva precizãri referitoare la întâlnirea menţionatã şi la subiectul discuţiilor.
1. La ce proiect imobiliar nou se face referire în adresã şi cum ar periclita extinderea aeroportului?
2. A fost informatã Autoritatea despre existenţa altor proiecte imobiliare care ar genera o stare de incompatibilitate cu extinderea aeroportului?
3. în cursul discuţiei, viceprimarul Popa a prezentat planşe sau alte detalii ale noului proiect?
4. S-a fãcut în cadrul discuţiilor referire la posibilitatea unui referendum local care sã stabileascã prioritãţile municipiului - imobiliare versus dezvoltarea infrastructurii?
AAC a rãspuns: “(…)Discuţia purtatã la AAC a vizat aspecte generale de siguranţã a zborului şi explicarea prevederilor reglementãrilor aeronautice (…) Pentru proiectele concrete, este necesarã depunerea unei documentaţii tehnice conform legislaţiei aplicabile. Abordarea solicitãrilor şi emiterea avizelor corespunzãtoare se face în mod cronologic, ţinându-se cont de avizele anterioare (…)”. în urma telefoanelor suplimentare, Simona Goldenberger ne-a precizat cã Autoritatea “nu poate rãspunde ca la grilã”.