Administratie

Noua pistă a aeroportului: dispar poluarea sonoră şi restricţiile de construire

De pe strada T. Vuia se intră prin strada Elicei pentru a ajunge în spatele gardului de protecţie al aeroportului - zona de desfăşurare a noii piste de aterizare-decolare, de 2.100 de metri. În prima fază, de-a lungul aeroportului, spre Apahida, se poate construi fără probleme prima bucată de pistă. Însă, pentru evitarea nodului deluros adiacent, a fost gândit un proiect de deviere a râului Someş, astfel încât pista să poată continua până la 3.500 de metri.

Pentru întreţinerea actualei piste a aeroportului, consiliul judeţean cheltuie anual circa 4 milioane de lei. Aceşti bani vor fi economisiţi chiar de anul viitor dacă pista de 2.100 de metri va deveni funcţională, a spus vicepreşedintele Radu Bica. Distanţa dintre vechea şi actuala pistă a aeroportului este de 180 de metri. Mai exact, noul proiect al pistei de 3.500 de metri se va desfăşura chiar în zona din spatele gardului de protecţie al Aeroportului Cluj-Napoca, în direcţia nord, spre comuna Apahida.

"Pentru început, pista va avea o lungime de 2.100 de metri, exact cât are şi actuala pistă, însă diferenţa va consta în capacitatea portantă şi în rezistenţă. Apoi, după ce se vor finaliza lucrările de deviere a râului Someş, pista va putea continua până la 3.500 de metri", a explicat directorul aeroportului, David Ciceo. El a precizat că în prezent lăţimea pistei nu depăşeşte 30 de metri, în timp ce noua pistă va avea o lăţime de 45 de metri şi acostamente laterale de 7,5 metri. Principala calitate pe care o va avea această pistă - în momentul finalizării totale - se referă la faptul că va permite aterizarea avioanelor de mari dimensiuni, de tipul Boeing 747, care vor putea opera zboruri intercontinentale în America sau Asia.

"Vom putea negocia cu companiile aeriene pentru introducerea unor rute transoceanice, iar acest lucru pentru judeţul Cluj ar fi un pas important. De asemenea, un alt avantaj important va fi acela că avioanele vor avea un culoar şi un unghi de zbor diferite, iar asta presupune atenuarea semnificativă a zgomotului produs de aeronave. Un alt avantaj se referă la anularea unor resrticţii impuse în privinţa regimului de înălţime la construcţiile din zonă", a apreciat David Ciceo. În vecinătatea actualei piste au fost achiziţionate o serie de proprietăţi care nu pot fi valorificate din pricina restricţiilor impuse de Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Ciceo a explicat că odată ce culoarul şi unghiul de zbor vor fi mutate spre nord, proiectele imobiliare din zona actuală de restricţie vor putea prinde viaţă.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica, a explicat că proiectul noii piste se impunea pentru a stopa risipa unor fonduri importante. "An de an, suntem nevoiţi să închidem aeroportul de două ori pe an, pentru a înlocui dalele actualei piste de aterizare-decolare. În total, pe an, costurile pentru aceste lucrări se ridică la circa 4 milioane de lei. Sunt 140 de dale, pentru fiecare perioadă de reabilitare a pistei, cheltuim circa 2 milioane de lei. De altfel, chiar în şedinţa Comisiei de Urbanism de astăzi (ieri - n. red.) am aprobat proiectul de lucrări. La începutul lunii mai, aeroportul va fi închis câteva zile pentru înlocuirea dalelor. Şi nu doar bugetul consiliului judeţean are de pierdut, ci şi aeroportul, la fel şi pasagerii şi companiile aeriene, care pierd, la rândul lor, sume importante", a spus Radu Bica.

El a menţionat că, deşi s-a sugerat că ar fi fost mai eficient dacă s-ar fi prelungit actuala pistă, pentru a nu mai fi nevoie de o nouă construcţie, aeroportul nu ar fi avut decât de pierdut. "În primul rând, pentru pista actuală nu este loc de prelungiri. Ar însemna să ne lovim de dealul din faţă. În afară de asta, pista a fost construită la o cu totul altă capacitate, având în vedere că a fost gândită în anul 1968. Ar fi trebuit să o stricăm toată şi tot de la zero să începem", a susţinut Bica.

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro