Administratie

Prefectura ignorată

Intenţia prefectului este de a organiza întâlniri săptămânale cu delegaţi ai oamenilor de afaceri, ai arhitecţilor, personalului din domeniul bancar, medicilor, oamenilor de cultură şi ai mediului academic, pentru a le asculta păsurile.

“Şi aceste categorii fac parte din societate. De problemele cetăţenilor mă ocup în fiecare zi, dar dacă, spre exemplu, m-aţi întreba despre cele ale medicilor de familie din Cluj, nu aş putea să vă răspund deoarece nu sunt familiarizat cu dificultăţile lor. Vreau să mă întâlnesc cu fiecare în parte şi să analizăm cum putem să le îmbunătăţim activitatea”, a argumentat prefectul.

“Mie nu-mi este foarte clar cum poate să ne ajute şi care este rolul şi puterea prefectului. îmi amintesc că a avut nişte iniţiative de modificare a legii în domeniul construcţiilor, dar au rămas în codiţă de peşte”, susţine Şerban Ţigănaş, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor Transilvania. “Un prim punct de rezolvat ar fi promovarea proiectelor de interes public prin concurs, aşa cum se face la nivel european, şi nu prin licitaţie, procedură care nu le garantează calitatea.

Apoi, trebuie făcut ceva pentru urmărirea aplicării întocmai a proiectelor, fără derogări sau devieri în momentul în care se trece la construcţia propriu-zisă. O a treia chestiune ar fi impunerea unei măsuri, mai ales la nivelul administraţiei locale, pentru tratarea echitabilă a tuturor celor din această zonă investiţională. Aşteptăm să ne provoace la dialog”, spune Ţigănaş.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, s-a declarat bucuros că prefectul vrea să rezolve problemele din mediul bancar clujean. “Nu văd ce ar putea să facă. Din fericire, nu avem momentan probleme, iar când avem dificultăţi suntem obişnuiţi să ni le rezolvăm singuri, deoarece suntem firme private importante”, a explicat Ciorcilă.

Rectorul Universităţii Tehnice, Radu Munteanu, aşteaptă cu interes să fie contactat. “Avem două mari probleme pe care nimeni nu a reuşit să le rezolve de câţiva ani: căminele pentru studenţi şi obţinerea de finanţări pentru construcţia lor.

La Cluj există 100.000 de studenţi, iar majoritatea nu îşi permit preţurile piperate la chirii. Apoi, Clujul nu are o sală de conferinţe care să permită organizarea unor manifestări de anvergură, europene sau internaţionale. La acestea trebuie să găsească soluţii prefectul”, a declarat Munteanu.

Iosif Pop: “Ne întoarce la comunism!”

Preşedintele Consiliului Civic Local şi al Grupului ImoFinance, Iosif Pop, susţine că întâlniri de acest gen au finalitate doar dacă sunt organizate la iniţiativa Guvernului.

“Vrem să ne zică, în numele Guvernului, până când va mai continua acest sistem de taxe suplimentare pentru mediul de afaceri. Probabil că, dacă îi vom adresa întrebarea, o va transfera Executivului, iar toată chestiunea se va transforma într-o corespondenţă oficială şi seacă”, a completat Pop. El crede că prefectul nu poate decât să ia pulsul comunităţii de afaceri din Cluj şi să-şi realizeze o campanie proaspătă de imagine.

 “Mai urmează să ceară comunităţii de afaceri să îi trimită un raport scris asupra problemelor cu care se confruntă. Nu face decât ceea ce se întâmpla înainte de ‘89. Ne întoarce la comunism!”, a conchis preşedintele ImoFinance.

Medicii şi poveştile vânătoreşti

“Dacă este prefect de aproape doi ani şi nu cunoaşte problemele mediului sanitar clujean, este foarte ruşinos. I-am scris de atâtea ori că moare Institutul Inimii, că nu avem buget, iar aparatura se duce pe zi ce trece, însă tot în aceeaşi situaţie suntem. Soluţia era să ne facem noi politruci ca să schimbăm ceva, şi nu să luăm în serios baloanele de săpun pe care ni le lansează prefectul”, susţine Radu Căpâlneanu, membru al Colegiului Medicilor Cluj.

“Ce pârghii are, să fim serioşi?! Poveşti vânătoreşti! Nu cred că voi participa la o asemenea întrevedere”, a mai afirmat medicul clujean. 

Directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei, Ioan Piso, este de părere că doar oamenii politici pot rezolva problemele din cultură. Cu toate acestea, salută iniţiativa, pentru că “oamenii de cultură sunt optimişti, în general”.

“Dacă aş sta la aceeaşi masă a dialogului, i-aş spune prefectului că oamenii de cultură din Cluj sunt prost plătiţi. Talentele sunt îndepărtate şi se orientează către mediul de afaceri deoarece nu se pot întreţine şi apar activiştii culturali. Intenţia prefectului de a ne rezolva problemelor nu poate influenţa aşezarea lucrurilor pe un făgaş normal”, a menţionat Piso.

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro