Administratie
Primăria a blocat tentativele de mărire a intravilanului
de Ziua de Cluj, 23 aprilie 2009, 23:02
Cu noul regulament în faţă, arhitecţii din Comisia de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca au spus nu introducerii în intravilan a unor terenuri din zona Lomb, Dealul Steluţa şi Nădăşel.
Specialiştii municipalităţii au respins ieri cereri de introducere în intravilan a peste 40 de hectare de teren din zona Lomb, Dealul Steluţa şi Nădăşel. Motivul principal s-a legat de faptul că nici unul dintre proiecte nu a demonstrat câştigul oraşului prin mărirea intravilanului.
Proiectanţii au susţinut ieri că respectă noul regulament de introducere a terenurilor în intravilan, aprobat anul acesta de forul local, chiar dacă n-au avut în vedere dotări publice pe zonele studiate: spaţii verzi de tip grădină urbană sau spaţii rezervate pentru şcoli ori grădiniţe.
“Noi vrem să facem o corecţie a unui PUZ aprobat anterior. Noi studiem o zonă între strada Lomb şi strada Busuioc. Vrem să rezolvăm intersecţia dintre strada Lomb şi strada Sion, tocmai pentru a introduce toată artera din urmă în intravilan”, a explicat arhitecta Andreea Mureşan, cea care a deschis discuţiile referitoare la introducerea în intravilan a unor terenuri în cadrul şedinţei de ieri. Proiectul pe care aceasta l-a supus atenţiei Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTATU) pentru oportunitate viza introducerea în intravilan a unui teren de 2,3 hectare pentru construcţia de locuinţe cu parter, etaj şi mansardă.
Arhitectul Adrian Iancu, membru în CTATU, a atras atenţia că proiectul nu are nici o justificare a interesului public. “Cum rezolvaţi diferit o intersecţie dacă este în intravilan, faţă de extravilan? Şoferii care trec pe acolo nu sesizează oricum că o parte din stradă este în intravilan şi cealaltă, în extravilan. Care ar fi problema din punct de vedere urbanistic? în schimb, nu oferiţi pentru comunitate dotări de parc, şcoală sau grădiniţă”, a subliniat Iancu. în replică, Mureşan a afirmat că, prin introducerea în intravilan a celor 2,3 hectare, Clujul ar câştiga calitatea imaginii urbane. Cu toate acestea, CTATU nu a putut fi convinsă şi a avizat negativ oportunitatea proiectului.
Acesta a fost doar începutul. Celelalte două proiecte de pe ordinea de zi a comisiei, care vizau introducerea în intravilan a altor terenuri, nu au putut proba, de asemenea, ce câştigă oraşul dacă respectivele zone se constituie ca intravilan. Este vorba despre un teren de pe strada Viilor Nădăşel, dar şi despre alte 38 de hectare de pe Dealul Steluţa. în cazul acestui proiect, al cărui beneficiar este Asociaţia Bonsai, discutat şi respins şi la alte şedinţe, proiectanţii au explicat că, fiind vorba de mai mulţi proprietari de parcele, care s-au asociat, este greu să-i convingă să cedeze teren pentru parc, şcoală sau grădiniţă. Chiar şi pentru o regândire a circulaţiei, oamenii tot n-ar fi de acord. “S-au construit zone în intravilan prin anii 2000-2004, aşa cum le ştim cu toţii, fără să aibă utilităţi sau dotări urbane, asupra cărora nu am avut control. Acum nu mai putem permite acest lucru. Dacă oamenii de acolo vor condiţii de intravilan, atunci trebuie să respecte legea”, a replicat Iancu.
Consilierii locali au aprobat în luna martie un set de criterii speciale care se aplică mării intravilanului municipiului. Noul regulament prevede că un Plan Urbanistic Zonal care vizează introducerea unor suprafeţe de teren în intravilan va fi declarat oportun, dacă va proba interesul public. Adică, dacă se va referi la proiecte ample, care includ şi echiparea cu infrastructură majoră şi utilităţi a zonei din extravilan studiate sau dacă va propune crearea de zone de agrement de interes municipal sau regional, generatoare de locuri de muncă, şcoli sau grădiniţe. De asemenea, se acceptă şi proiectele care constau în corecţii coerente ale actualuluiintravilan.
Ideea unui regulament pentru mărirea intravilanului s-a conturat după ce pe ordinea de zi a şedinţelor de urbanism de anul acesta au apărut mai multe proiecte de introducere în intravilan a peste şapte hectare de teren, majoritatea pe Valea Chintăului. Spre exemplu, un proiect pentru introducerea a peste două hectare de teren de pe strada Pomet, deşi a fost amânat în luna ianuarie, a fost inserat pe ordinea de zi la o şedinţă din februarie, încercându-se forţarea unui aviz favorabil.