Realitatea TV Cluj LIVE

Administratie

Urbaniştii pregătesc regulile de construire pe axa Someşului

 Studiile realizate în urma unui workshop de către specialişti din Germania, alături de echipa care lucrează la Planul Urbanistic General, au avut în vedere culoarul Someşului, dar şi zone adiacente (strada Horea şi calea ferată), şi au fost discutate ieri la Primăria Cluj-Napoca. Măsurile generale vizează structurarea unui sistem de trafic “în scară”, cu magistrale pe direcţia est-vest şi legături pe direcţia nord-sud, dar şi implementarea unei alternative de trafic pe malurile Someşului pentru pietoni şi biciclişti şi implementarea unui sistem de transport public eficient, cu autobuz, tramvai şi tren regional.

 

“Someşul ca prezenţă are un potenţial foarte important pentru oraş, iar în unele locuri este «prezent», în altele, nu. Silueta oraşului, cu biserici, este o imagine importantă. Am încercat să prezervăm această imagine şi să nu folosim modele neadecvate. Hong Kong şi Shanghai nu pot fi modele pentru Cluj. Pe de altă parte, în Hamburg se permite un regim de înălţime de maxim şase niveluri, pentru ca fundalul oraşului vechi să rămână ca imagine. Convertirea zonelor industriale, dacă le avem, trebuie făcută în aşa fel încât silueta Clujului să fie protejată”, a menţionat Bernhard Winking, arhitect şi urbanist invitat din Hamburg să ia parte la studierea culoarului Someşului.

 

Măsurile cu cel mai înalt grad de prioritate au ca scop crearea unui cartier subcentral, cu funcţiuni mixte şi calitate crescută a vieţii, conectarea străzilor, realizarea unui pod nou, amenajarea Parcului Feroviarilor şi orientarea lui spre Someş. Măsurile propuse în noul PUG vor avea în vedere retrageri şi alinieri la stradă cu scopul de a se reuşi “câştigarea” pentru oraş a unei suprafeţe dedicate unei zone de promenadă. “Prevederile regulamentului ar trebui să permită un compromis bun între proprietari şi oraş, pentru ca «spargerile» unor fronturi să fie posibile măcar pe porţiuni cheie”, a menţionat arhitectul Eugen Pănescu.

 

Studiul specialiştilor a avut în vedere şi două terenuri cu suprafeţe de mai mari dimensiuni deţinute de proprietari privaţi: una în Piaţa Abator (unde DNP Invest şi Baucom, societăţi controlate de omul de afaceri Arpad Paszkany, au un teren de aproximativ 2 ha) şi fosta fabrică Flacăra, proprietate imobiliară achiziţionată de nemţii de la LBBW Immobilien. Dacă beneficiarii au propus pentru terenurile proprii turnuri de 20-22 de etaje, pe care nu le-au mai dus însă în şantier, experţii care lucrează la PUG văd viabil în zonă un regim de înălţime de 6 etaje. “Sunt două cazuri diferite şi foarte speciale prin faptul că sunt parcele de mari dimensiuni, care pot juca un rol important pentru zonă. Scenariul nostru e diferit faţă de ceea ce există pe masa proprietarilor, propunem valori de construire mai suportabile pentru zonă. Aceste propuneri trebuie, însă, luate ca atare – o încercare de a testa nişte variante”, a spus Pănescu.

 

Arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, a cerut echipei PUG să vină cu propuneri de regulamente pentru zonele aferente Someşului, în aşa fel încât administraţia locală să poată elibera autorizaţiile în concordanţă cu acestea. Arhitectul Vasile Mitrea, prezent la dezbaterea de ieri, a atras atenţia că discuţia privind Someşul trebuie tratată într-un context mai amplu despre vocaţia oraşului.

 

“Culoarul Someşului nu se poate să nu fie încadrat într-un sistem de spaţii verzi. Someşul are 14 km pe teritoriul Clujului, aici am văzut o bucăţică. Din traseu s-a pierdut deja 70% prin îndiguiri şi construirea aproape de apă. Dacă nu impunem acum nişte restricţii în ceea ce priveşte construirea, nu vom face apoi decât să plângem pentru ceea ce am pierdut”, a specificat Mitrea.

 

Noul preşedinte al Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecţilor, Szabolcs Guttmann, a sugerat ca următoarele analize să aibă în vedere şi punctarea unor locuri-simbol de pe axul Someşului, care ar putea avea destinaţii de spaţii culturale, în contextul “candidaturii” Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană. “Nu ne cunoaştem oraşul şi una dintre cele mai mari comori pe care le avem – cursul de apă. Sperăm ca şi cei din sfera privată să înţeleagă importanţa unei propietăţi în apropierea apei”, a spus viceprimarul Laszlo Attilla, în intervenţia sa.

 

Adrian Iancu, fost arhitect-şef al oraşului şi membru în Comisia de urbanism a primăriei, a venit şi cu propuneri concrete. “Anumite idei pot fi puse mai repede în aplicare prin regulamente specifice, prin care terenurile cu deschidere la apă să îndeplinească anumite condiţii, pentru ca, încet-încet, să fie golită porţiunea dinspre apă, iar persoanele ce vor să construiască să o facă într-un anume fel. Pentru fâşiile situate de-o parte şi de alta a Someşului să fie incluse în regulament posibilităţi de păstrare a unor loturi pentru axe pentru pietoni şi biciclişti”, a punctat Iancu.

 

Propuneri din Germania

 

După studiul efectuat pe teren, în Cluj-Napoca, pregătirea aspectelor urbanistice vizate a avut loc în satul Tautelec din judeţul Bihor, în cadrul unui workshop desfăşurat între 3 şi 8 iunie.

 

La realizarea studiului au participat doi invitaţi speciali din Germania, Bernhard Winking din Hamburg, (arhitect urbanist) şi Gerd Aufmkolk din Nürnberg (arhitect peisagist). La cercetare au lucrat, de asemenea, arhitecţii Adrian Borda, Franz Ullrich (Bamberg), Michael Buck (Cluj/Hamburg), Eugen Pănescu, Şerban Ţigănaş, Mandy Schönemann (arhitect peisagist din Gotha, Germania), arhitectul Tiberiu Ciolacu (Cluj), Flavia Cozma din Stockholm şi arhitectul Klaus Birthler din Reghin.

 

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro