Spectacol împotriva războiului, în deschiderea stagiunii Operei Naţionale din Cluj

Spectacol împotriva războiului, în deschiderea stagiunii Operei Naţionale din Cluj
Concertul ”The Armed Man: A Mass for Peace”, de Karl Jenkins, prezentat în primă audiție națională, deschide stagiunea 2017-2018 a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. Invitat special: corul Côr Caerdydd din Cardiff.

"Pe fondul problemelor legate de bugetul instituţiei, nu deschidem noua stagiune aşa cum era tradiţional la Operă, cu o premieră. De ce "The Armed Man"? Pentru că este foarte interesant. Este o lucrare care militează împotriva războiului; va rula un film produs de BBC cu scene din războaiele mondiale şi contemporane, şi toată lucrarea asta este compusă ca o reacţie împotriva războaielor.

Muzica este mai mult decât comestibilă, sună ca şi muzică de film. M-am gândit să facem această lucrare şi pentru că nu s-a mai făcut aşa ceva în România şi putem să ieşim cu ceva nou, o premieră naţională", a declarat Florin Estefan, managerul general al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.

Autor al celor mai des-interpretate compoziții contemporane, compozitorul galez Karl Jenkins (n. 1944) a devenit celebru mai ales în urma succesului impresionant al lucrării sale vocal-simfonice "The Armed Man: A Mass for Peace", datând din anul 2000 și preluată, după premiera sa de la Royal Albert Hall din Londra (15 aprilie 2000) pe întreg mapamondul.

I-a fost comandată de către Muzeul Național de Arme și Armuri (Royal Armouries Museum) al Angliei, iar textul ei, alcătuit de către Guy Wilson - directorul muzeului la acea vreme -, relevă dureroasele consecințe ale războiului, tocmai cu scopul de a sublinia beneficiile și necesitatea păcii.

Cele 13 părți ale Misei aduc, pe lângă segmentele Ordinarium-ului (Kyrie, Sanctus, Agnus Dei, Benedictus) și alte variate surse literare sau muzicale: prima parte este construită pe baza cântecului "L'homme armé" (de unde și titlul lucrării) din secolul XV, atât de des folosit în misele compozitorilor renascentiști; cea de-a doua constă în chemarea musulmană la rugăciune - Adhaan.

Partea a patra - "Save Me from Bloody Men" - are la bază două dintre versetele Psalmilor biblici (Psalmul 56:1 și Psalmul 59:2) intonate în stil gregorian, iar versurile părții a șasea - "Hymn Before Action" - aparțin lui Rudyard Kipling.

Strălucitorul Charge! este, de fapt, semnalul de luptă care precede partea centrală a misei, a VIII-a, intitulată "Angry Flames" - o evocare a atacului de la Hiroshima prin intermediul versurilor lui Toge Sankichi, poet care a supraviețuit bombardamentului, însă a murit ulterior de leucemie, în urma expunerii la radiații.

Descrierea scenelor de război continuă și în partea a IX-a, intitulată Torches, utilizând, de această dată, versuri ale poemului antic indian "Mahàbhàrata", iar după calmul Agnus Dei, pe fondul unor sonorități plutitoare, o voce feminină solo rostește cuvintele scrise de Guy Wilson, subliniind sentimentele de vinovăție ale supraviețuitorilor Primului Război Mondial la gândul celor care s-au pierdut.

Benedictus readuce speranță și mângâiere prin timbrul catifelat al violoncelului solo, pregătind concluzia întregului parcurs vocal-simfonic, enunțat în ultima parte a misei prin afirmațiile lui Lancelot și Guinevere - ,,mai bună e pacea decât războiul", având ca suport pregnanta melodie a cântecului "L'homme armé" din prima parte.

Speranța într-un viitor mai bun își găsește expresia în promisiunile din ultima carte a Bibliei - Apocalipsa (capitolul 21, versetul 4), conform cărora Dumnezeu "va șterge orice lacrimă din ochii lor și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici jale, nici strigăt, nici durere." Spectacolul va avea loc duminică, 1 octombrie, de la ora 18:30.

Până în luna ianuarie a anului viitor, dată până la care se aşteaptă o rectificare bugetară pozitivă la Ministerul Culturii, clujenii vor revedea pe scena Operei Naţionale spectacole precum "Zorba", "Carmen", "Lacul lebedelor".

"Efectele majorării salariilor, ceea ce este bine pentru colegii mei şi un lucru care le dă în sfârşit demnitate pentru talentul şi anii de studii, atârnă greu în bugetul instituţiei care este la acelaşi nivel cu cel de anul trecut. Ei ce au făcut? Au luat banii de la bunuri şi servicii (producţia de spectacole, gaz, curent, colaboratori) şi i-au mutat la salarii. De aceea nu ne mai prea rămân bani de noi spectacole, de premiere", a explicat Estefan. 

Dacă fondurile publice vor fi suplimentate, conducerea instituţiei de cultură doreşte să pună în scenă producţia "Dama de pică", operă în trei acte și șapte tablouri, de Piotr Ilici Ceaikovski.

Loading...
Etichete
Comenteaza