Tudor Giurgiu: "Filmele realizate de femei au devenit o constantă a realităţii cinematografice din România"

Tudor Giurgiu: "Filmele realizate de femei au devenit o constantă a realităţii cinematografice din România"

Regizorul Tudor Giurgiu, organizator al galei premiilor Gopo, vorbeşte despre evoluţia, obstacolele şi sensul unei astfel de ceremonii, despre cinematografia autohtonă, ce are un parcurs firesc, deşi, spune el, se aştepta ca „ca moda filmului românesc să mai treacă”.

Gala premiilor Gopo va avea loc marţi, la Teatrul Naţional I. L. Caragiale din Bucureşti.  Giurgiu spune că ideea unei sărbători anuale a cineaştilor nu e deloc o prostie, ci o necesitate. Anul acesta, cele mai multe nominalizări - 15 - au revenit lungmetrajului de debut al regizorului Daniel Sandu „Un pas în urma serafimilor”.

„Mă aşteptam ca moda filmului românesc să mai treacă. Din fericire, avem aproape în fiecare an filme importante, premiate, venite din partea unor regizori foarte tineri, aflaţi la debut sau la al doilea film”, mai afirmă Giurgiu. El vorbeşte şi despre femeile care încep să se impună în domeniu. „În Romania cel puţin, sunt multe cineaste talentate, cu unele dintre ele am colaborat şi voi colabora pe mai departe”.

În altă ordine de idei, consideră Giurgiu, „se fac destul de puţine filme de gen. Publicul vrea comedii, filme de dragoste, mai lejere, cum se întâmplă în fiecare cinematografie. Şi nu e nicio dramă în asta. Nu avem însă scenariştii buni pentru un astfel de produs”.

În ultimii ani, Giurgiu s-a aflat printre cineaştii care au militat pentru schimbarea legislaţiei privind cinematografia, participând la consultări, dar şi proteste. El este convins că o reformă în domeniu va fi făcută, „mai devreme sau mai târziu”, şi spune că dosarul privind acordarea de tax incentive (facilităţi fiscale) pentru producţia de film se află pe masa guvernului.

Regizor şi producător, clujeanul Tudor Giurgiu a semnat mai multe scurtmetraje şi a debutat în lungmetraj în 2006, cu „Legături bolnăvicioase”. Au urmat „Despre oameni şi melci” (2012) şi „De ce eu?”, care a fost prezentat în premieră mondială la Festivalul de la Berlin, în 2015. El pregăteşte în prezent „Apropierea”, al patrulea lungmetraj al său, cu Ariadna Gil, Belén Cuesta şi Mihai Smărăndache în distribuţie.

Regizorul a obţinut în 2012 premiul Academiei Europene de Film pentru cel mai bun scurtmetraj al anului, pentru „Superman, Spiderman sau Batman”. Din postura de producător, a lucrat la peste 30 de filme, între care „Marele jaf comunist” (2004), de Alexandru Solomon, „Undeva la Palilula” (2012), de Silviu Purcărete, „Lumea e a mea” (2015), de Nicolae Constantin Tanase, şi „Breaking News” (2017), de Iulia Rugină.

În urmă cu 12 ani, ce anume v-a determinat să consideraţi oportun un astfel de eveniment?

Tudor Giurgiu: Lipsa lui. Precum TIFF, în urmă cu 18 ani. Am considerat că filmele noastre, actorii, ceilalţi colaboratori, toţi cei implicaţi merită o recunoaştere printr-un eveniment tip gală, organizat în condiţii relativ similare cu ale premiilor mai cu tradiţie din alte ţări, vezi Cesar, Bafta sau Goya. Ideea unei sărbători anuale a cineaştilor nu e deloc o prostie, ci o necesitate. În plus, filmul românesc avea şi încă are nevoie de expunere, de vizibilitate, de popularizare în rândul publicului.

Care au fost marile obstacole, de-a lungul timpului, în organizarea lui?

Tudor Giurgiu: Să convingem breasla că e un eveniment oportun. Nu e o bazaconie din capul lui Giurgiu şi ai lui, e un model european care deja şi-a dovedit succesul. În plus, i-am convins că nu stăm nici să numărăm voturi sau să le aranjăm.

Am reuşit în timp să dovedim tuturor că procesul de votare e corect şi organizatorii nu interferează în procedura votării şi a stabilrii cîştigătorilor. Un ultim etern obstacol sunt banii necesari organizării evenimentului, de cele mai multe ori insuficienţi pentru anvergura întregii operaţiuni.

Premiile Gopo sunt o maşinărie complicată, de multe ori invizibilă marelui public, care admiră sau nu doar seara premiilor. E un eveniment finanţat în majoritate de bani privaţi, ai sponsorilor noştri, dar care se bucură anual şi de susţinerea Centrului Național al Cinematografiei, a Ministerului Culturii şi a Primăriei Bucureşti, a cărei participare e esenţială pentru a ne permite să facem premiile la anvergura la care au ajuns.

Interviul integral AICI

Loading...
Comenteaza