Foto Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit

Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit
Armata de la Bruxelles și “apocalipsa” după Brexit

Dispariția britanicilor de pe firmamentul Uniunii Europene (UE) va avea repercusiuni majore asupra întregii arhitecturi a acesteia, iar România nu va fi scutită, preconizându-se bani europeni mai puțini la o contribuție mai mare a țării la bugetul european, după cum anticipează experții în domeniu. ZIUA de CLUJ a luat pulsul instituțiilor de la Bruxelles cu ocazia unui eveniment organizat de DG-Agri.

La prima vedere capitala Europei, adică metropola unde se fac jocurile la nivel înalt pe bătrânul continent, este un oraș de cetățeni relaxați care își duc câinii la plimbare în fiecare dimineață, cu animalele încotoșmănate să nu sufere de frig în iarna care tinde să înlocuiască vara.

Sau cu restaurantele și berările pline ochi seara de oameni dornici de a savura o friptură de Black Angus în sânge, o bere artizanală din sutele de sortimente pe care le au la dispoziție sau o ciocolată confecționată manual de maeștrii cofetari belgieni. Un Bruxelles plin de sute de asiatici fericiți că se pot fotografia cu statuia lui Manneken Piss, un personaj croit parcă după dimensiunile lor.

Tot orașul respiră a Europa, cel puțin la nivel declarativ: în zona Maelbeek, peste drum de sediul diviziei agricole a Comisiei Europene, se ridică un turn între alte două clădiri, sub deviza “Viitorul e Europa!”. Aglomerația își face tot mai simțită prezența într-un oraș altădată liniștit.

Plimbare în oraș printre mitraliere și grenade

Apare o coloană oficială, iar poliția blochează intersecția, însă nu toți sunt dispuși să aștepte să treacă marii demnitari ai lumii care tranzitează centrul. O forfotă de utilaje o pregătește pe cea umană, de pe șantier. La fiecare pas pe care îl faci auzi altă limbă: engleză, franceză, neerlandeză, germană, rusă.

Ca peste tot în capitalele fostelor mari imperii sau regate munca de jos o fac arabii, africanii, asiaticii – îi vezi în subsolurile restaurantelor cum frământă aluatul de pizza, pe aeroport, la curățenie, în metrouri și la hoteluri, de pază la intrări. Cum te apropii de instituțiile europene, paza și monitorizarea sunt tot mai prezente. 

Fix acum doi ani, la intrarea la metrou a fost un adevărat masacru, iar lumea nu a uitat de atentatele teroriste: prezența lumânărilor amintește de șocul suferit. Pe trotuar, printre turiști și gulere albe, își face loc o trupă de polițiști în patrulare, bărbați și femei, înarmați cu mitraliere.

În fața CE, orice taximetru care staționează atrage imediat atenția și este îndepărtat de urgență.  La intrarea în perimetrul Parlamentului European un ochi desenat pe un zid îți atrage atenție că ești urmărit permanent cu camerele de luat vederi.

În instituție ești scanat ca la aeroport, intri într-un tub cu două uși, iar accesul interior se face doar pe anumite trasee. Te poți poza pe covorul albastru pe care sunt primite personalitățile, la panoul unde se fac fotografiile oficiale ale delegaților sosite aici sau pe fotoliul pe care stă “șeful mare” al Europei, Jean-Claude Juncker, atunci când prezidează conferințele de presă.

Oastea de funcționari, decimată

“Nu știm ce se va întâmpla după ieșirea Marii Britanii din UE. Suntem 32.000 de oameni angajați în cele două mari instituții, iar mulți dintre noi sunt cetățeni britanici, unii dintre ei căsătoriți aici, chiar cu copii. Dacă pleacă politicienii, vor fi nevoiți să își caute și ei locuri de muncă, eventual să solicite cetățenie belgiană.

Când am venit aici, noi practic am renunțat la țările noastre pentru a transpune în viață visul european. E o stare de îngrijorare în rândul angajaților din instituțiile europene”, se confesează un funcționar public, de origine italiană.

Europarlamentarul Daniel Buda este unul dintre clujenii de la Bruxelles care ia în fiecare zi pulsul celor două mari instituții europene.

“Acum vin de la Comisie la Parlament, ieri m-am întâlnit cu comisarul european Corina Crețu să discutăm ce se întâmplă cu bugetul, sunt semne nu prea bune că se vor tăia din subvențiile pentru agricultură, ceea ce pentru România nu este deloc bine. Din păcate, autoritățile de la București sunt slab reprezentate la Bruxelles atunci când aici se iau decizii majore”, remarcă europarlamentarul.

Un gol imens de umplut

Fenomenul Brexit se traduce în bani într-o gaură de 15 miliarde de euro la nivelul bugetului european pe care statele rămase în horă trebuie să o acopere. Inclusiv România, care până acum și-a permis să returneze miliarde de euro nefolosite din fondurile europene, plus penalizările de rigoare pe care le suportă constant.

Puține domenii de la noi, poate cu excepția agriculturii sau a IMM-urilor, au reușit să absoarbă integral banii europeni, în condițiile în care polonezii, nu foarte europeniști declarați în sondaje, reușesc să atragă tot ce se poate de la UE. Cam toată lumea de la nivel european se așteaptă la tăieri masive de fonduri la nivelul UE și la tergiversarea luării unor decizii majore. 

“Trebuie să recunoaștem că sunt multe componente ale politicii agricole europene care au înregistrat eșecuri. Au fost introduse excepții pentru a scăpa de obligații, s-a creat o mașină enormă pentru nimic. Ni s-au întors înapoi sute de milioane de euro pentru că fondurile alocate nu au fost cheltuite de state care nu au reușit să se încadreze în obiectivele fixate la nivel european. Tocmai de aceea va trebui să fim mult mai stricți în acordarea acestor fonduri din cadrul PAC”, avertizează Iman Boot, reprezentant al DG Agri – Comisia Europeană.

Loading...
Comenteaza