Economie

Clujul vrea să oprească exodul tinerilor. „Unii nu îşi vor mai permite să stea în oraş”

Aflate în criză de personal, companiile străine care activează în zona Clujului sunt dispuse să scoată bani din buzunar pentru a-şi forma viitorii meseriaşi încă de pe băncile şcolii. Statul român subvenţionează pregătirea acestora în cadrul firmelor, însă pe o perioadă de maximum un an.
  • Companiile private vor să facă din elevii clujeni viitori meseriaşi

    Companiile private vor să facă din elevii clujeni viitori meseriaşi

Publicitate

„Scopul nostru este să stimulăm apetitul tinerilor spre meserii calificate şi înalt calificate. Asistăm la scumpirea accelerată a vieţii în Cluj şi în curând unii oameni nu îşi vor mai permite să stea în oraş. Pe de altă parte se ştie că în marile oraşe, chiar cele din Franţa, există criminalitate crescută, poluare.

Detaşarea salariaţilor nu este un model viabil pentru că e un dumping social incorect, aşa cum spunea şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Clujenii trebuie să rămână în Cluj, iar românii, în România, dar trebuie să încercăm să aducem şi străini aici; în multe domenii salariile au crescut”, consideră consulul Franţei la Cluj, Pascal Fesneau.

Din restaurante pleacă în 2 zile
 
Întreprinzătorii locali se plâng că nu găsesc personal, iar pe cei recrutaţi le este greu să îi păstreze. „În industria gastronomică există o criză umană acută, ca şi în alte domenii, de la tehnologia informaţiei la aviaţie. Eu am un restaurant mai mic, cu 80 de locuri, unde este nevoie de 24 de angajaţi pentru a menţine nivelul pe care îl doresc, iar fondul lunar de salarii se ridică la 100.000 de lei. E complicat să îi reţin, sunt unii care vin 1-2 zile, apoi dispar. Mulţi tineri se mulţumesc cu supravieţuirea, datorită acumulărilor făcute de părinţii şi a prezenţei tehnologiei. 
 
Eu sunt deja la a treia generaţie a şcolii de bucătari, cu 10-20 de absolvenţi pe an, şi aproape toţi activează acum în restaurante, bistrouri. Nu mai aştept nimic de la stat, eventual să nu mă încurce, ci colaborez cu mediul privat care înţelege cel mai bine ce este falimentul. Marile companii internaţionale au început să sponsorizeze şcoli de gastronomie în România deoarece şi-au dat seama că, deşi au avut un succes fulminant, s-au trezit apoi că nu mai au cu cine să lucreze şi cine să servească produsele”, remarcă antreprenorul clujean Adrian Hădean.

Nu vor să lucreze în weekend 
 
„Pe mine m-ar interesa în prezent o slujbă part time la un restaurant sau la o pizzerie, pentru a dobândi experienţă, însă nu prea aş fi dispus să lucrez şi în weekend, aşa cum se cere acolo”, mărturiseşte elevul unei şcoli profesionale, prezent la Târgul de Meserii. Autorităţile statului şi-au propus să creeze facilităţi pentru personalul tânăr. 
 
„În Cluj s-au atins nişte premise pentru ca tinerii noştri să nu mai aleagă Franţa sau Spania, apar agenţi economici ce oferă posturi bine plătite. 60% dintre poziţiile disponibile la noi necesită dobândirea anumitor competenţe. Noi oferim un program de ucenicie, unde se acordă de către stat 1.125 lei lunar, timp de 12 luni, pentru firmele care încheie contracte de muncă ucenicilor.

Există şi un program de stagiatură, destinat celor cu studii superioare, unde angajatorii beneficiază pentru pregătirea acestora de 1.300 de lei lunar, vreme de şase luni. Spre deosebire de alte programe, ele nu presupun ţinerea în firmă a tinerilor pe 12 sau 18 luni”, a precizat Otilia Niste, director adjunct al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM).. 

Cu doctoratul în mall
 
„Nu este destul să le prezentăm elevilor ofertele firmelor, ci trebuie şi să îi convingem pe părinţi că învăţământul profesional este de viitor. Avem o strategie pentru învăţământul dual pentru perioada 2017-2020, adaptat pe dezvoltarea profesională şi socială”, a transmis Liviu Pop, ministrul Educaţiei Naţionale.

„Părinţilor trebuie să le spunem că practicarea unei meserii nu se mai face ca altă dată, să stai murdar sau în frig. Învăţământul profesional trebuie stimulat, pentru că viaţa nu este făcută doar din diplome. Mai bine să ştii o meserie decât să faci două doctorate pentru ca apoi să ajungi să vinzi în mall. Pe de altă parte, firmele trebuie să vină cu propuneri de meserii noi, care să fie introduse în procesul de acreditare”, susţine Mariana Pop, inspector general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Părinţi în derivă, profesori neinteresaţi
 
O cercetare derulată în ultimii doi ani în 30 de școli profesionale de către o echipă de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), cu focus grupuri pe 250 de tineri, relevă lacunele pe care le au părinţii și lipsa de implicare a cadrelor didactice.

„Majoritatea elevilor au ajuns în școala profesională cu o foarte vagă imagine despre ce presupune meseria, cu un mare deficit de imagine și fără modele de reușită. Istoria profesională a părinților e de multe ori discontinuă, marcată de șomaj, migrație și munci precare, unde identitatea profesională e incertă”, remarcă Maria-Carmen Pantea, profesor asociat la UBB, coordonator al proiectului.
 
Târgul de Meserii, organizat de Clubul Francofon de Afaceri din Cluj (CFAC), a adus la Cluj Arena oferta educațională în domeniu, cererea reală din companiile din regiune, punând în contact direct cu angajatorii pe viitorii absolvenţi de studii tehnice şi profesionale.

Printre angajatorii prezenţi s-au numărat Bosch, Heco Schrauben, Cora, Energom, Ecolor, Neon Lighting, Academy +Plus, Morphoza, Pizza Hut, KFC, Paul sau Moldovan Carmangerie. CFAC este o rețea de 60 de firme și de persoane francofone cu funcții de decizie în întreprinderi, instituții și organisme administrative din Cluj. Obiectivele clubului sunt dezvoltarea economică în regiune și ocuparea forței de muncă în Transilvania.

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.