Economie

Cum să iei un salariu mai mare cu 30%

Investiţiile mari făcute în ultima perioadă la Cluj au dus la creşterea ofertei de slujbe. Fluctuaţiile de personal au ca efect majorări salariale importante, potrivit unei analize Psihoselect. Concluzia este că un bun programator, project manager sau reprezentant de vânzări pe o poziţie indispensabilă angajatorului poate migra cum doreşte, negociindu-şi un plus de până la 30% la salariu.

“Numai investiţiile din ultimele luni făcute de TriGranit Development Corporation, ce deţine Polus Center Cluj, şi Iulius Group, cu Iulius Mall Cluj, se ridică la peste 215 milioane de euro, cu o ofertă pe piaţă de peste 4.000 de locuri de muncă. Candidaţii au puterea să aleagă, întrucât investiţiile nu numai că au absorbit forţa de muncă, dar au produs şi dezechilibru”, spune Monica Ion, managing partner al agenţiei de resurse umane Psihoselect.

“Dezechilibrul de pe piaţa clujeană a muncii a generat o fluctuaţie de personal greu controlabilă, ce duce la o schimbare pe termen lung a procesului de selecţie”, remarcă studiul. Specialiştii de la Psihoselect au ajuns la concluzia că procesul de selecţie s-a transformat într-unul de recrutare, problema constând în a găsi omul, nu neapărat omul potrivit. Dacă managerii vor persoana potrivită, apelează la companiile de consultanţă în resurse umane.

“Managerii nu mai vor oameni cu două facultăţi, un master şi experienţă de 2-5 ani, ci persoane loiale care se pot plia pe profilul firmei. Motivul îl reprezintă posibilitatea de a le învăţa pe parcurs, chiar în interiorul companiei”, menţionează analiza.

“Toată această fluctuaţie de personal şi dezordinea salarială aferentă se vor diminua treptat în următoarele 12 luni, urmând ca pe piaţa clujeană a muncii să existe un echilibru între cerere şi ofertă”, spune Claudia Indreica, managing partner al Psihoselect.

Oracle a atras clujenii cu salarii duble 

“Companiile multinaţionale preferă să facă realocări. Adică mai bine îi dau programatorului meu 10% în plus la salariu decât să fiu nevoit să iau un om din altă parte pe care să-l plătesc cu 30% mai mult. Multinaţionalele din Bucureşti au atras clujenii cam cu aceleaşi salarii, cu excepţia Oracle, care «a spart» piaţa oferind programatorilor foarte buni 2.000 de euro, în loc de o medie de 1.000 de euro. în mod normal, salariul unui programator porneşte de la 500 de euro”, ne-a mărturisit un informatician clujean.

“S-au prins şi multinaţionalele că vin tot felul de dubioşi şi atunci îţi impun o perioadă de probă după care te pot lua sau pot renunţa la tine. Nu îţi dă nimeni un salariu mai mare cu 30% fără să te vadă ce poţi. A trecut şi perioada aceea în care munceai peste program la un proiect. Dacă nu te încadrezi în cele opt ore zilnice, nu iei nici bani şi nici comisionul de proiect”, spune acesta.

“Resursele umane în sectorul tehnologiei informaţiei (IT) sunt cam aceleaşi la Cluj pentru că facultăţile nu produc numărul necesar de absolvenţi, iar Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a aprobat suplimentări la această specialitate. Va trebui să atragem personal din alte regiuni, aşa cum s-au petrecut lucrurile la Timişoara”, este de părere preşedintele Net Brinel Cluj, Marcel Borodi.

“Nu mai există nici apetitul tinerilor de a învăţa matematica sau de a sacrifica 5-6 ani pentru a învăţa ceva care să le permită să câştige bine. Dacă eu am nevoie de 10 manageri de proiect şi am numai trei, trebuie să fac cumva ca să îi aduc de undeva şi pe ceilalţi. Puţini dintre IT-ştii care pleacă în SUA sau în Canada se mai întorc, mai mulţi vin din Europa Centrală. Criza aceasta are însă şi părţile ei pozitive, pentru că oferta este mare şi ai din ce să alegi”, crede Borodi.

Auchan şi Carrefour au luat din angajaţii Cora

“în domeniul managementului de proiect creşterea este nejustificată. Ar trebui să vedem proiecte, dar noi nu am făcut încă atrageri din fondurile structurale, iar banii absorbiţi până acum nu au fost foarte mulţi”, consideră Daniel Don, director al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM). El susţine că în IT şi în vânzări creşterile salariale sunt justificate, dar sunt artificiale pentru managerii de proiect.

“Este adevărat că în IT specialiştii circulă. în vânzări, salariile au crescut ca urmare a deschiderii a două noi hypermarket-uri, plus viitorul Real”, a arătat Don. Acesta spune că hypermarket-urile Auchan şi Carrefour au oferit salarii mai mari cu 10-15% faţă de Cora ca să facă rost de angajaţi. “Cora avea un salariu net de 700-800 de lei, iar Auchan şi Carrefour au oferit 900-1.000 de lei”, a spus Don.

“Politica noastră reprezintă mai mult decât oferirea unui salariu mai mare decât al concurenţei. înseamnă formare, sistem de bonusuri, tichete de masă şi alte avantaje. Este o politică de atragere şi fidelizare a angajaţilor”, a spus Mariana Drăgan, PR manager la Auchan.

Directorul AJOFM a arătat că un studiu al pieţei muncii din România, realizat de către o companie privată, evidenţia că în capitală creşterile salariale anuale sunt în medie de 30%, în timp ce în provincie acestea s-ar cifra la 10-15%.

“S-a dovedit că la Bucureşti creşterile sunt de peste 30%, dar asta şi pentru că în capitală se plăteşte mai mult în bani, iar în provincie există mai multe bonusuri, de tipul maşinilor de serviciu, telefoanelor, primelor”, a explicat Don. “Creşterea numărului de studenţi, de la an la an, înseamnă că tot mai puţini absolvenţi de liceu intră pe piaţa muncii. Anul acesta am avut 2.000 de absolvenţi care nu au intrat la facultate, faţă de 4.000 în anii trecuţi”, a subliniat Don.

“E ca în imobiliare. Dacă nu sunt intrări de locuinţe noi, piaţa explodează. Dacă la nivelul Ministerului Educaţiei nu se ia poziţie privind cifra de şcolarizare şi programa, piaţa muncii se va sufoca”.

Meseriaşi luaţi de la sate

“Dacă piaţa cere un număr dublu de angajaţi în construcţii, ar trebui să existe şi o dublare a cifrei de şcolarizare a liceelor de profil”, a declarat Ştefan Dimitriu, directorul societăţii Construcţii Napoca şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj.

“Noi avem salarii între 1.200 şi 1.800 de lei pe lună, şi totuşi există tentaţia de a lucra în alte părţi, la negru”, a mărturisit Dimitriu. El a arătat că şi în cadrul companiei se înregistrează creşteri salariale semnificative, însă în limita sumelor încasate de la beneficiari şi a plăţilor la bugetul de stat.

“Investiţiile în tehnologii, care duc la creşterea productivităţii, nu se recuperează, pentru că banii merg pe câştiguri decente pentru angajaţi şi pe menţinerea unei stabilităţi a forţei de muncă”, a mai declarat directorul Construcţii Napoca.

Societatea a identificat o resursă semnificativă de forţă de muncă la sate. “Odată cu demararea proiectelor de infrastructură în mediul rural am descoperit că există persoane dornice să lucreze în construcţii, mai ales în perioada în care nu au munci agricole”, susţine Dimitriu. 

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro