Economie

Cum va arăta hidrocentrala de 1 miliard de euro de la Tarniţa

Viitoarea hidrocentrală de la Tarniţa-Lăpuşteşti va fi una subterană, se va întinde pe 147 de hectare şi va duce la apariţia a trei colonii în care vor locui muncitorii.
Publicitate

Lucrările la viitoarea hidrocentrală de la Tarniţa – Lăpuşteşti ar urma să fie finalizate parţial în 5 ani şi integral în 7 ani, conform documentaţiei depuse la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) de către sucursala clujeană a companiei Hidroelectrica. Investiţia este estimată la 4,24 miliarde de lei şi va presupune amenajarea unui nou rezervor de apă, dar şi a unei centrale subterane, obiective ce se vor întinde, cu tot cu anexele, pe 144 de hectare. în zonă vor apărea şi trei colonii pentru muncitori.

 

Nu mai puţin de 1,44 milioane de metri pătraţi (mp) vor fi ocupaţi de obiectivul “centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj a apei din lacul Tarniţa”, ce urmează să fie amenajat în zona lacului Tarniţa şi a satului Lăpuşteşti, pe teritoriul comunelor Căpuşu Mare, Gilău, Mărişel, Râşca. Termenul propus pentru finalizarea parţială a lucrărilor este de 5 ani, iar finalizarea totală a investiţiei este preconizată în 7 ani.

 

Consiliul Judeţean Cluj a eliberat recent certificatul de urbanism, iar alături de un memoriu tehnic şi plan de situaţie şi de încadrare în zonă, documentaţia a fost depusă la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj în vederea obţinerii acordului de mediu, de către reprezentanţii sucursalei Hidrocentrale Cluj a companiei naţionale Hidroelectrica.

 

Titularul investiţiei este Ministerul Economiei. Reprezentanţii APM susţin însă că fiind vorba de un proiect amplu, acordul de mediu ar urma să fie acordat de către Agenţia Naţională de Mediu. Autorităţile de mediu sunt abilitate să solicite o consultare publică înainte ca investiţia să primească autorizaţia de construcţie. 

 

Principalele obiective ale investiţiei vor consta în amenajarea unui rezervor superior de apă (în condiţiile în care rolul de rezervor inferior este îndeplinit de barajul existent la Tarniţa), cu o capacitate maximă de 10 milioane metri cubi şi amenajarea unei centrale subterane pe versantul stâng al lacului ce va conţine inclusiv galerii de acces subterane. Proiectul va presupune însă şi construcţii supraterane, dar şi funcţionarea unui lac de acumulare la Lăpuşteşti, potrivit documentaţiei.

 

De asemenea, pentru amenajarea construcţiilor va fi necesară înfiinţarea unei cariere de piatră la Dealul Mare. Cariera, dar şi haldele ce vor fi deschise şi amenajate pentru depozitarea materialului excavat vor avea efecte negative asupra mediului înconjurător, se mai specifică în documentaţie. Centrala Hidroelectrică va avea o capacitate de 500MW, iar pentru partea de consultanţă în vederea identificării de parteneri cu care să formeze o companie mixtă care să construiască obiectivul au fost alocate 5 milioane de euro.

 

Amenajarea viitoarei hidrocentrale de la Tarniţa –Lăpuşteşti, ce ar urma să fie declarată, prin hotărâre de Guvern, investiţie de interes naţional va presupune şi amenajarea a trei aşa-zise colonii, cartiere de locuinţe unde vor fi cazaţi muncitorii care vor lucra la acest obiectiv şi personal administrativ. Coloniile vor fi amenajate la Mărişel, la confluenţa râurilor Someşul Cald şi Leşu, la Lăpuşteşti, lângă satul cu acelaşi nume şi lângă rezervorul superior de apă ce urmează să fie amplasat la Tarniţa, în zona fostei colonii amplasate aici la construcţia barajului de la Tarniţa.

 

Terenul pe care ar urma să fie amenajată viitoarea hidrocentrală, deşi în extravilan, este administrat, pe diferite porţiuni, de Consiliile Locale ale comunelor din jur, de Regia de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP), Direcţia Apelor şi cea Silvică, iar o parte din terenuri sunt proprietate privată.

 

Avantajele investiţiei

 

în documentaţie se specifică faptul că din 1975 propunerea este considerată prioritară de către specialişti din cadrul Sistemului Energetic Naţional (SEN).

 

Principalele avantaje pe care le va aduce investiţia preconizate la Tarniţa –Lăpuşteşti sunt “repunerea în funcţiune” a Sistemului Energetic Naţional (SEN), asigurarea rezervei de avarie de scurtă durată, oferirea condiţiilor pentru instalarea unei puteri de peste 2.000 KW în centralele eoliene, dar şi îmbunătăţirea regimului de funcţionare a centralei de la Cernavodă, după ce vor fi deschise reactoarele 3 şi 4.

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.