Demjan și Boc s-au evitat la Cluj. Apare Alianța Patronală a Europei de Est

Demjan și Boc s-au evitat la Cluj. Apare Alianța Patronală a Europei de Est
Magnatul ungar Sandor Demjan și primarul Clujului, Emil Boc, foști parteneri în cadrul megaproiectului imobiliar Cartierul Tineretului, au evitat întâlnirea față în față preconizată cu ocazia înființării Alianței Patronale a Țărilor Est-Europene (APTEE). Demjan și-a trimis vicepreședintele, iar Boc, un șef de birou.

“VOSZ, organizație a întreprinzătorilor maghiari din 40 de domenii de activitate, cu 40.000 de membri, a apărut acum 30 de ani, iar domnul Sandor Demjan o conduce de peste 20 de ani, însă astăzi nu a putut fi prezent la această întâlnire. Țările din zonă au avut de-a lungul istoriei interese care s-au înnodat, au mers de multe ori și pe căi separate, însă toți cei de aici am convenit să mergem pe calea Uniunii Europene.

Acordul pe care l-am semnat se întinde pe o arie geografică mult mai întinsă decât a celor patru țări. Împreună vom putea investi mai mult în țările noastre și vom avea șanse mai mari de a accesa fonduri europene”, a declarat Attila Gazsi, vicepreședinte al VOSZ.

Primăria Clujului vrea angajați ca la privați

“Pentru noi, cei din administrația locală, oamenii de afaceri sunt cei care aduc prosperitate în oraș, cei care nu pot să fie mereu odihniți pentru că seara se gândesc cum să asigure salariile angajaților, ale familiilor acestora. Clujul este o mică Europă, un model de business și de multiculturalism. Și noi, în administrația publică, avem nevoie de oameni buni, așa cum cei din mediul privat își atrag cei mai buni angajați.

UE trebuie să se reinventeze chiar dacă avem aici, lângă noi, modelul german de bune practici. La un moment dat va reveni și încrederea în instituțiile europene, precum cea în administrația publică, pe măsură ce calitatea vieții se va îmbunătăți, de altfel un deziderat al nostru aici, la Cluj”, a menționat Emilia Botezan, șef birou relații externe în Primăria Cluj-Napoca.

Autostrada Transilvania, principalul obiectiv

“Înființăm această alianță pentru a fi o voce unită a mediului de afaceri în raport cu Bruxelles-ul. În ultimii ani, Clujul reprezintă un model de business atât pentru România, cât și pentru Europa. În urma acestui acord regional fiecare companie membră sau nemembră a organizațiilor noastre va putea să își găsească parteneri de afaceri, de aceea adresez un apel oamenilor de business să vină spre noi.

Este o uniune a tuturor celor care cred că pot să reușească, deși recunoaștem că au fost cazuri în care aceștia au trăit dezamăgiri din partea unor organizații. Vom transmite idei de măsuri concrete instituțiilor statului: finalizarea Autostrăzii Transilvania se află printre prioritățile noastre”, a transmis Ioan Lucian, președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR).

Universitățile, țeava de angajați

“Noi, universitățile, suntem un partener important în relația cu mediul de afaceri. Cu toate că orașele din România concurează între ele – aflăm că sunt pe locurile 1, 2 sau 3 în nu știu ce top – trebuie să coopereze pentru a se putea dezvolta. Universitățile sunt un furnizor de studenți, de absolvenți, care își găsesc de lucru într-un mediu global, în Statele Unite, de exemplu, la fel după cum și companiile au nevoie de forță de muncă de peste tot din lumea largă”, consideră Mihaela Luțaș, prorector al Universității Babeș-Bolyai. 

“Faptul că acest eveniment are loc la Cluj îi conferă orașului o recunoaștere ca pol de business extrem de dinamic, generat de colaborarea cu administrația locală și cu mediul universitar. De aceea vă rog să notați Clujul atât în agenda dvs de suflet, ca o destinație la care să vă întoarceți, cât și în cea de business, pentru a încheia aici parteneriate profitabile, afaceri prospere, dar și de a vă găsi prieteni adevărați”, a spus Mihaela Rus, președintele Asociației Femeilor de Afaceri Cluj.

Fără indicații prețioase de la Bruxelles

“Prima dată am gândit această alianță ca una a marii regiuni carpatice, dar ulterior am lăsat deoparte acest deziderat, gândindu-ne că sunt probleme mult mai urgente, mai aproape de noi, precum abordarea fondurilor europene pentru dezvoltarea economică, Europa cu două viteze sau delegarea angajaților. Am creat astăzi doar un spațiu de colaborare, ar fi greșit dacă la acest nivel s-ar termina totul”, observă Andrzej Malinovski, președintele Employers of Poland.

“Clujul este un oraș al studenților, un oraș frumos, ne bucurăm că putem să aducem și noi un mic aport pentru tinerii din acest oraș universitar. Cu toții așteptăm să ni se comunice decizii de la Bruxelles pe care apoi să le criticăm. Viitorul nu constă în politică, ci în relațiile tranfrontaliere”, afirmă Jan Oravec, președinte al EAS (Slovacia). 

"Reprezint o organizație cu 700.000 de firme mici și mijlocii din Germania, care concentrează 11,5 milioane de angajați, și pot să spun că puterea stă numai în uniune. Educația, inovația și antreprenorii nu pot ajunge la rezultate în mod individual, ci numai dacă vor coopera strâns", a subliniat Patrick Meinhardt, director de politici în cadrul The German Association for Small and Medium-Sized Businesses (BVMW).

La festivitatea de semnare a documentelor de constituire a APTEE, membre ale UE, au participat reprezentanți ai VOSZ, Employers of Poland, EAS și UNPR, confederații patronale reprezentative din Ungaria, Polonia, Slovacia și România.

Ele vor putea să-și unească forțele pentru a reprezenta, cât mai eficient, interesele mediilor de afaceri din cele patru state în raport cu conducerea UE, precum și cu mediile de afaceri din orice altă țară a lumii. Acordul va oferi posibilitatea celor 52.000 de firme membre a celor patru confederații de a interacționa rapid și eficient pe platforma comună de comunicare și business care va fi realizată. 

Mai-marii Clujului, absenți la ceremonie

De la eveniment au lipsit atât primarul Clujului Emil Boc, cât și președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, iar cel mai așteptat invitat internațional, Sandor Demjan, nu a mai venit, deși figura ca primul dintre vorbitori pe agenda evenimentului. Demjan avea proiecte de 2 miliarde de euro în România prin holdingul său TriGranit, unul în parteneriat public-privat cu municipalitatea clujeană: Cartierul Tineretului (510 milioane de euro), reprofilat ca parc fotovoltaic. Miliardarul nu s-a mai înțeles cu partenerul său local, Arpad Paszkany, intrând într-un lung șir de procese cu primăria, căreia i-a cerut despăgubiri de 30 de milioane de euro. 

Loading...
Comenteaza