Eusebiu Burcaș: “Cererea de locuințe este la Cluj de patru mai mare ca oferta” VIDEO

Eusebiu Burcaș: “Cererea de locuințe este la Cluj de patru mai mare ca oferta” VIDEO
Analistul financiar Eusebiu Burcaș explică, la Realitatea FM, că orașul Cluj-Napoca este singurul din România unde prețurile la apartamente au ajuns la nivelul de dinaintea crizei. Tendința va continua fiindcă solicitările vin din toată Transilvania, iar cererea este de 3-4 ori mai mare decât oferta.

“Asistăm la Cluj la o explozie a prețurilor la imobiliare. Ele au ajuns la 2% din vârful înregistrat în 2008, fiind primul oraș din România care a ajuns la acest nivel, deoarece Bucureștiul este încă undeva la 15% de acel nivel. Cererea este foarte mare pentru că se strânge din toată zona Transilvania, iar Clujul este un pol de atracție educațional și ca locuri de muncă. Cererea aici depășește oferta de 3-4 ori. Mai mult, la Cluj 70% dintre tranzacții pe imobiliare se fac cash. 

Vin foarte mulți bani din exteriorul Clujului, inclusiv pentru apartamentul ca investiție, chiriile fiind foarte ridicate. Este un fel de securizare a viitorului copilului de către părinte: îi rămâne o proprietate când termină facultatea, eventual rămâne în țară. Românii sunt mari doritori de investiții imobiliare, media europeană este la 62%, noi suntem la 93%. Românul vrea să aibă “lucrul lui””.

Un leu mai slab în 2018

Economistul clujean militează pentru educația financiară încă din copilărie. “De aceea noi le spunem mereu oamenilor să facă ceva pentru viitor, nu doar plasamente pentru consum propriu: o casă mare înseamnă cheltuieli mari, și atunci să te ții bine de ele... Materia care se studiază la școală este mai degrabă educație monetară, însă și la jocul de Monopoly trebuie să știi cum să câștigi, nu să îl consideri un fel de barbut. De la nivel de școli trebuie să înceapă relația cu banii a copilului. Noi am făcut cu elevii de la Transylvania College Cluj achiziții, cumpărări, tranzacții bursiere pe conturi virtuale”. 

Burcaș sugerează împărțirea banilor strânși între economisire, investiții și relaxare. “În România 70% din salariu merge pe traiul curent și cheltuieli, dar dacă avem vreun credit cel puțin 50% ni se duce pentru betoanele și mașinile pe care le-am luat, iar atunci se complică situația. Din ceea ce rămâne, cam 10% trebuie să se ducă în zona de economisire, dar nu la ciorap, ci ca să îți faci un fond de urgență în caz de boală, reparații. 10% să meargă în zona de investiții, iar pentru distracție, tot cam 10%. 

Ținutul banilor la ciorap nu are viitor decât pe termen scurt, la un moment dat trebuie să îi depui la bancă, altfel ți-i mănâncă inflația. Românii sunt buni prieteni cu depozitele bancare, dar nu cu plasamentele în fonduri monetare sau instrumente sofisticate. Ar trebui să ne așteptăm la un leu mai mai slab în acest an, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că a fost ținut artificial la 4,5 față de euro. În vremuri de criză monedele de refugiu sunt francul elvețian și yenul japonez, tradițional considerate astfel. Măcar în două valute ar trebui să ne ținem economiile; eu am depozite în lei, dolari american și franci elvețieni". 

Criptomonedele, noul FNI

Falimentul personal al unei persoane fizice apare dacă banca a fost oarecum iresponsabilă, susține Burcaș. "Ridic mâinile, spun că sunt în faliment, sunt scutit de evacuare din casă și pot să reeșalonez greutatea pe care pot să o duc în fața creditorilor, bancă sau stat. Procedura este mai simplă decât în cazul firmelor, dar nu ești absolvit de toate dacă te-ai declarat falit, nu o iei de la zero. Diferența este că greutatea pe care ți-o asumi se negociază, nu în 20 de ani, cât trebuie să plătești creditul, ci în 50. Se dorește astfel responsabilitatea ambelor părți, cu mențiunea că băncile cam strâmbă din nas. Într-un fel trebuie să îți asumi un alt mod de viață, cu anumite restricții".

Investiția în criptomonede nu este văzută cu ochi buni de expertul clujean. "Cu monedele digitale, acele criptovalute, a apărut o isterie la finalul anului, când bitcoin s-a apropiat de 20.000 de dolari – acum a ajuns în zona 10.000, iar unii au văzut posibilitatea unor câștiguri foarte rapide și fără muncă, așa cum părinții noștri au fost isterizați, la acea vreme, de prostii gen FNI, SAFI, Caritas, atrași de creșteri de sute de procente în timp scurt.

În general oamenii sunt avizi să plaseze o parte din bani, la gândul că vor face rapid milioane de euro. În mod normal se recomandă să investești cel mult 1% din averea netă în astfel de active, dar sunt oameni care și-au lichidat depozite bancare, și-au vândut case ca să achiziționeze aceste criptovalute. Poezia care ți se vinde este “vedeți ce mult au crescut de la zero”. Dar tu nu știi cum se comportă activul și mai ales nici cum te comporți tu când vezi că pierzi 50% din investiții".

  • Revoluția fiscală

“Antreprenorii se plâng: dom'le, nu mai mișcați căruța; în fiecare săptămână dați câte o declarație în care faceți câte o modificare: ba că se introduce impozitul pe gospodărie, ba că mută contribuțiile sociale în toate părțile, ba că desființează pilonul 2 de pensii. Guvernul pune astfel presiune pe proprietarul afacerii, una constantă și enervantă, după care o mută pe angajat. Păi ne mai dorim să facem business de succes în aceste condiții și să ne batem pe piață cu multinaționalele?”

  • Antreprenoriatul în România

“Povestea antreprenorială nu are rădăcini în România, noi am omorât antreprenoriatul în anii comunismului, iar acum așteptăm zâna bună să vină cu bagheta și să facă minuni. Povestea antreprenorială are rădăcini genetice; predictorul cel mai bun pentru un antreprenoriat de succes este ca un bunic, un străbunic să fi făcut așa ceva. Într-un studiu național recent, antreprenorii nu au mai pus pe primul loc nevoia de finanțare, ci problema stabilității fiscale". 

  • Stimularea întreprinzătorilor

“Mediul antreprenorial este cel mai văduvit de aceste decizii sinistre de fiscalitate, luate cu picioarele. Firmele cu venituri foarte reduse, din județele din sud sau din Moldova, nu au piață pentru produse și servicii, iar guvernul le zice să dea salarii mai mari. În 1995 întreprinzătorii au beneficiat de diferse facilități, după care s-au terminat au rămas doar cele din zona IT, cât le-or mai avea și pe alea. Sunt tineri, studenți care și-ar risca agoniseala, dar nu sunt sprijiniți deloc de guvern”.

  • Salariile de la stat

“Clinicile private nu mai pot ține pasul cu spitalele de stat. E logic să îmi doresc să muncesc mai puțin și să iau mai mulți bani. I-am exportat pe medici, acum îi trimitem la stat”.

Eusebiu Burcaș este coach financiar, antreprenor, trainer, business angel. Principalele direcții pe care se axează sunt finanțe personale și investiții, planificare financiară, consultanță de vânzări, coaching financiar, public speaking și mentoring. A conceput primul program independent de educație financiară din România, axat pe managementul banilor. Acum trei ani, a creat primul program online de creștere a prosperității, intitulat Wealth Academy. Nominalizat ca speaker al anului 2012 de către Business Days. 

Loading...
Comenteaza