Fabrică de lipie în Cluj cu trei angajaţi refugiaţi din Siria. Ce profesii aveau în ţara natală

Fabrică de lipie în Cluj cu trei angajaţi refugiaţi din Siria. Ce profesii aveau în ţara natală

Prima fabrică de pâine (lipie) arabă din Transilvania funcţionează lângă Cluj-Napoca, produsele respectând o reţetă tradiţională siriană. Aici au fost angajaţi şi trei refugiaţi din Siria, dintre care unul a fost numit director.

Bashar Molhem, un tânăr antreprenor în vârstă de 26 de ani, născut în Siria, dar crescut şi şcolit în Cluj-Napoca de la vârsta de 6 ani, a cărui familie derulează afaceri şi în alimentaţie publică, a pus bazele primei fabrici de pâine (lipie) arabă la sfârşitul anului trecut, în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro.

Tânărul susţine că a înţeles pe deplin necesitatea acestui tip de investiţie în regiunea de Nord-Vest a ţării, pe lângă faptul că şi-a dorit să aducă la Cluj-Napoca o părticică din ţara sa natală. Reţeta lipiei respectă o compoziţie tradiţională siriană, iar procesul de producţie este supervizat de un brutar sirian. De asemenea, în fabrică lucrează şi trei refugiaţi sirieni, cărora li s-a întins, astfel, o mână de ajutor.

”Ţinând cont de faptul că activăm de foarte mulţi ani în acest domeniu al alimentaţiei publice – fast-food-uri, restaurante - am fost mereu nevoiţi să cumpărăm lipia tocmai de la Bucureşti, chiar şi de câte două-trei ori pe săptămână. Când ne confruntam cu perioade aglomerate, în care cererea era foarte mare, trebuia să facem stocuri, să punem produsele în congelator. Sigur că o dată congelate lipiile îşi pierdeau din calitate, nu mai erau la fel de proaspete, şi am realizat că aceeaşi situaţie o întâmpină şi ceilalţi proprietari de fast-food-uri din oraşele învecinate, aşa am realizat că soluţia ar fi să înfiinţez o fabrică în care să producem noi lipia, care este pâinea tradiţională din Orientul Mijlociu, din Siria. Pe de altă parte, am constatat un interes crescut şi în rândul românilor pentru acest produs, care nu are miez, nu are multe calorii, nu conţine E-uri şi conservanţi, este mult mai sănătoasă decât pâinea obişnuită. Astfel, şi termenul de valabilitate este mai redus pentru că noi nu folosim aditivi”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Bashar Molhem.

Fabrica produce lipie sub marca ”Syriana”, desfacerea fiind asigurată printr-un lanţ de supermagazine din Cluj-Napoca, dar şi în oraşe precum Timişoara, Târgu-Mureş, Baia Mare, Alba Iulia şi oraşe din zona Moldovei. Investiţia în echipamente moderne, achiziţionate din Turcia, se ridică la câteva sute de mii de euro, printre acestea figurând un cuptor care asigură o temperatură de coacere a lipiei de 700 de grade şi o bandă transportoare de răcire cu o lungime de 75 de metri.

”Avem o capacitate de 7.000 de lipii pe oră şi momentan, fiind de doar 4 luni prezenţi pe piaţă, livrăm între 33.000 şi 35.000 de lipii pe zi. Procesul de producţie este supervizat de unul dintre cei mai renumiţi brutari, adus din Siria, care respectă o reţetă tradiţională siriană. Lipia are în compoziţie apă, drojdie, făină, sare şi zahăr, ultimele două ingrediente în cantităţi foarte mici. Reţeta este adaptată în funcţie de anotimp, dacă lucrăm vara folosim apă la o temperatură de 5-8 grade, spre deosebire de iarnă unde temperatura apei folosite este de 14-18 grade, pentru a nu influenţa calitatea aluatului. După ambalare, înainte de a fi distribuită, lipia se ţine minim trei ore pe rafturi din lemn de brad, pentru a se menţine calitatea”, a explicat Bashar.

Brutarul Nadem are 37 de ani şi este originar din oraşul Alep, el lucrând până acum în Liban, Arabia Saudită, Iordania şi Turcia.

”Pentru mine, brutăria este mai mult decât o meserie, pentru că o practic, de mic, din plăcere, şi bunicul şi tatăl meu au fost brutari. Mă pricep şi la partea de mecanică, pentru că nu este suficient să fii doar brutar, trebuie să ştii din toate câte puţin, trebuie să ştii şi să reglezi echipamentele. Am adus reţeta tradiţională de lipie din Siria şi sunt convins că românii o vor aprecia”, a spus acesta.

Narwas este unul dintre refugiaţii din Siria care lucrează la fabrica de lipii, el fugind de război în Grecia, după care a fost repartizat în România prin cotele stabilite de UE.

”Sunt dintr-o localitate de lângă Damasc şi am lucrat în amenajări interioare, iar din cauza războiului am fost nevoit să fug din ţară. Sunt de peste un an în România, iar familia, soţia şi doi copii, au rămas în Siria, le trimit bani, dar aş dori să vină şi ei aici cu mine. Îmi place să lucrez la fabrica de lipii şi îmi place şi în România, oamenii sunt deschişi, sufletişti şi călduroşi. Este o şansă pentru mine să îmi construiesc un viitor, pentru că în Siria nu mai puteam”, a spus acesta.

Sami este, de asemenea, refugiat din Siria, fiind numit director în cadrul fabricii de lipii, responsabil cu partea de aprovizionare, administrarea parcului auto, urmărirea producţiei.

”Locuiam în Alep, am fost profesor de franceză, am plecat din cauza războiului împreună cu familia, soţia şi doi copii. Am trecut prin Turcia, Grecia şi am fost repartizat în România unde mă aflu din septembrie 2016. Este un loc bun aici pentru mine, românii sunt toleranţi”, a spus Sami, care a învăţat limba română.

Fabrica are, în total, 18 angajaţi, dar numărul acestora va creşte în condiţiile în care planurile patronilor prevăd distribuirea produsului şi în Bucureşti iar până la sfârşitul anului şi în Budapesta sau Viena.

Loading...
Comenteaza