Economie

În România există o criză a forţei de muncă, deşi ţara are o rezervă de 4 milioane de oameni apţi de muncă. Ce rată de angajare are Clujul

Doar 4,8 milioane de persoane dintr-un total de 8,8 milioane de oameni care formează „populaţia activă” au statut de salariat, rata de angajare raportată la populaţia aptă de muncă fiind astfel de 55% la nivel naţional, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
  • Foto:bihon.ro

    Foto:bihon.ro

Publicitate

În ciuda faptului că managerii şi antreprenorii se plâng din ce în ce mai frecvent de faptul că nu găsesc suficient de mulţi candidaţi pe piaţa muncii şi că vor o legislaţie prin care să poată re­cru­ta mai uşor imi­granţi din state non-UE, datele arată că Ro­mânia are o rezervă de 4 mil. an­gajaţi care ar putea să lucreze, dar care nu sunt prinşi în categoria salariaţilor, informează ZF.

„Nu se poate să existe atâtea persoane care să nu lucreze în România, e o eroare undeva. Poate că există maximum 1 milion de oameni din România care sunt şomeri înregistraţi şi neînregistraţi sau sunt persoane care nu vor să lucreze, dar cu siguranţă nu sunt 4 milioane", a spus Horia Bugarin, directorul general al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară IHM Total Consult din Timişoara.

Potrivit definiţiilor Institutului Naţional de Statistică, populaţia activă reprezintă oferta potenţială de forţă de muncă, calculată ca sumă între populaţia ocupată şi numărul de şomeri. Populaţia ocupată cuprinde, pe lângă salariaţi, şi restul persoanelor care au o ocupaţie aducătoare de venit (patroni, lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi).

Datele INS arată că, la nivel local, în zonele în care există cele mai multe investiţii există şi o rată mai mare de angajare a populaţiei aptă de muncă. Astfel, în municipiul Bucureşti, dintr-un total de 1,12 milioane de persoane care fac parte din populaţia activă, peste 960.000 de persoane (86% din total) sunt angajate. Pe judeţe, cele mai mari rate de angajare sunt în Ilfov (77%), Braşov (71%), Timiş (71%), Sibiu (68%) şi Cluj (67%). Acestea sunt zonele în care criza de forţă de muncă a ajuns la cote foarte mari, potrivit angajatorilor.

Cum se explică atunci faptul că în Ti­miş, de exemplu, există aproape 350.000 de oameni apţi de muncă din ca­re numai 250.000 de persoane sunt sala­riate, iar angajatorii se plâng de lipsa de candidaţi câtă vreme au o „re­zervă" de 100.000 de oameni în judeţ?

„Dacă ar fi 100.000 de oameni în Timiş şi dacă aş găsi muncitori aici, de ce credeţi că aş mai face relocări din Mol­dova şi din Muntenia în Timiş? Avem sute de oameni relocaţi, toate fir­mele de recrutare relocă sute de oa­meni în vestul ţării. Mâine, dacă aş avea 1.000 de persoane disponibile, le-aş angaja", a mai spus Horia Bugarin. Un muncitor relocat din Mol­do­va în Timiş primeşte un salariu net de 1.700 - 1.800 de lei net pe lună, o masă caldă pe zi şi cazare din partea anga­jatorului.

În plus, mulţi dintre angajaţii aduşi să lucreze temporar din alte zone în vestul ţării se mută ulterior cu familiile şi se angajează cu contracte per­ma­nente de muncă, mai spune şeful IHM Total Consult.

În 14 judeţe (plus Bu­cu­reşti) există o rată de angajare peste me­dia naţională de 55%, arată datele INS. La polul opus, cu cele mai mici ra­te de angajare, se află judeţele Te­le­orman (cu o pondere a salariaţilor în po­pulaţia activă de numai 35%), Bo­toşani (38%), Vaslui (38%), Mehedinţi (40%), Dâmboviţa (40%) şi Giurgiu (40%).

Citeşte articolul integral pe Ziarul Financiar

 

 

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.