Economie

Investitorii clujeni, daţi peste cap de politicieni

Oamenii de afaceri privesc cu îngrijorare spre inflaţie, estimând creşterea semnificativă a preţurilor, pe fondul deciziilor administrative şi a evoluţiei cursului valutar.
  • Economia locală se bazează aproape exclusiv pe consumul din comerţul alimentar

    Economia locală se bazează aproape exclusiv pe consumul din comerţul alimentar

Economia României va creşte temperat în următoarele şase luni, evoluţia semnificativă a consumului şi rezultatele pozitive aşteptate în agricultură urmând să asigure produsului intern brut (PIB) un avans de peste 4%, estimează oamenii de afaceri chestionaţi de compania de consultanţă financiară KeysFin. 
 
Optimismul moderat marcat de aceştia în cadrul barometrului realizat la sfârşitul anului trecut se confirmă în prezent, evoluţia economiei încadrându-se în tendinţele anticipate de investitori. După un început de an pozitiv în majoritatea sectoarelor economice, investitorii estimează că în partea a doua a anului PIB îşi va accentua creşterea, pe fondul majorării cheltuielilor de consum.

Din nou în goană după consum. Ca înainte de criză
 
„Creşterea salariului minim, a veniturilor din sectorul bugetar vor influenţa pozitiv consumul, principalul motor al economiei. Datele raportate de agricultura românească vor contribui la această tendinţă”, spun analiştii. 72% dintre manageri estimează o majorare a PIB de 4,2-4,7%, 16% văd o evoluţie de peste 5%, iar 8% consideră că va creşte cu mai puţin de 4%.
 
4% au evitat să răspundă, considerând că sunt prea multe necunoscute în descifrarea evoluţiei economiei în partea a doua a anului. Chestionaţi care cred vor fi sectoarele care vor performa cel mai bine în a doua parte a anului, 64% dintre investitori au indicat comerţul (alimentar), 23% îşi pun bazele în evoluţia pozitivă a agriculturii, iar 10%, în construcţii imobiliare. În topul răspunsurilor urmează turismul (8%), transporturile (7%) şi serviciile prestate populaţiei (4%).

Ameninţări: preţuri mari, valută mai scumpă, lipsă de personal
 
Întrebaţi care sunt principalele provocări din următoarele şase luni, cei mai mulţi manageri au indicat creşterea accentuată a preţurilor (82%), dinamica pieţei valutare (57%), amplificarea crizei din piaţa muncii (46%), evoluţia cadrului fiscal (34%). 22% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială.

“Inflaţia este principala provocare pentru economia românească în perioada următoare, creşterile de salarii, aprecierea euro şi creşterile de tarife la gaze şi energie electrică fiind remarcate de cei mai mulţi investitori”, conform KeysFin.

Producţia internă, în suferinţă
 
„Creşterea economică din ultima perioadă a fost stimulată prin măririle de salarii minime şi de salarii ale bugetarilor, care au dus la creşterea nivelului salarial în toată economia românească. Aceasta a făcut ca oamenii să dispună de mai mulţi bani pe care să îi cheltuiască, lucru care s-a resimţit prin creşteri ale vânzărilor în toate domeniile.

Din păcate, creşterea economică depinde în prea mare proporţie de consumul intern (cea mai mare proporţie a produselor vine din import) şi prea puţin din producţia internă şi din investiţii în infrastructură, care ar fi semnele unei creşteri economice sănătoase. Având în vedere creşterea accelerată a preţurilor în domeniul imobiliar şi condiţiile din ce în ce mai flexibile ale creditelor bancare, trebuie să fim atenţi pentru a nu reveni la situaţia din 2008-2009”, avertizează Valeriu Irimescu, director general al Depaco - Wetterbest.

Criză pe piaţa forţei de muncă la Cluj
 
Una dintre marile provocări ale semestrului II şi următorilor ani o constituie criza de pe piaţa forţei de muncă care tinde să se adâncească. „Consumul intern estimăm că va creşte, pe fondul avansului puterii de cumpărare a populaţiei. Probleme ar putea să apară în ceea ce priveşte forţa de muncă. Se găsesc din ce în ce mai greu angajaţi pregătiţi şi la costuri corespunzătoare”, afirmă Mihai Mîndruţiu, director financiar Vitacom Electronics Cluj.
 
Exportul de forţă de muncă spre Occident îşi arată efectele negative. „Vedem, la tot pasul, tot mai multe reclame în care mari jucători din economie anunţă că sunt în căutare de personal, de la hipermarketuri la unităţi de producţie. Alături de inflamarea consumului şi inflaţie, criza forţei de muncă tinde să devină un semn de întrebare semnificativ în economie”, spun analiştii.

Temeri faţă de devalorizarea leului
 
Cei mai mulţi investitori şi-au schimbat previziunile privind evoluţia monedei naţionale făcute la începutului anului. Dacă în decembrie, 76% estimau că moneda naţională va rămâne predictibilă în 2017 şi că euro va fi cotat la 4,45-4,55 lei, provocările de pe scena politică le-au schimbat aşteptările. 69% văd acum moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro. 
 
Există mulţi investitori care s-au declarat convinşi că Banca Naţională a României va reuşi să ţină moneda naţională în frâu şi că, din punctul de vedere al riscului valutar, cursul euro/leu va rămâne controlabil. Aceasta dacă politica fiscal-bugetară a guvernului şi evoluţiile externe se vor situa în limitele aşteptate.
 
Întrebaţi ce măsuri le-ar solicita guvernanţilor în 2017, menite a asigura stabilitatea economică şi a impulsiona business-ul autohton, investitorii au vorbit despre predictibilitate în privinţa Codului Fiscal. “Cele mai noi date arată că încasările statului încep să se tempereze. În aceste condiţii, presiunile de ordin fiscal vor fi în prim-plan în perioada următoare”, spun oamenii de afaceri.

Investiţiile publice, în suferinţă
 
„Lipsa investiţiilor, mai ales a celor strategice, (autostrăzi, metrou, cale ferată), faptul că în esenţă consumul se bazează pe un venit „acordat” care nu are la bază o creştere de realizări suplimentare, un comportament de creditare riscant din partea băncilor şi cu o probabilitate de restanţe acumulate sunt principalele semne de întrebare din economie”, susţine Zoltan Vass, director al Baurom Construct.
 
Oamenii de afaceri au evidenţiat necesitatea simplificării documentaţiei pentru accesul la fondurile europene, insistând pe găsirea unor mecanisme de stimulare eficiente, dar mai ales de control a modului în care sunt cheltuiţi banii de la Uniunea Europeană.

Barometrul privind economia românească a fost realizat în perioada 15-20 iunie, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii: comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT.

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.