Video IT-ul clujean vrea să facă jocurile în piața globală. De la prestator, la proprietar

IT-ul clujean vrea să facă jocurile în piața globală. De la prestator, la proprietar
20.000 de clujeni își desfășoară activitatea în sectorul informaticii și comunicațiilor
IT-ul clujean vrea să facă jocurile în piața globală. De la prestator, la proprietar
IT-ul clujean vrea să facă jocurile în piața globală. De la prestator, la proprietar
IT-ul clujean vrea să facă jocurile în piața globală. De la prestator, la proprietar

Managerii companiilor informatice ale Clujului și-au propus să treacă de la software la comandă la produse proprii, patentate. Un IT-ist local generează acum anual 40.000 de euro, iar 1 din 10 clujeni activează în această industrie, fie ca angajați, fie pe colaborări.

Contractul prenupțial, transpus în IT

“Trebuie să facem tranziția de la outsourcing la modele proprietare, un deziderat pe care îl afirmăm din 2016. Vom avea nevoie de o protecție a mărcii pe piețele internaționale pe care ne propunem să intrăm. Din păcate, în România legislația și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci nu protejează decât producerea unor componente cu efect tehnic demonstrabil, adică hardware.

În SUA, Amazon și-a protejat prin drept de autor butonul one-click-buy, prin care cumperi de pe internet fără să îți introduci mereu datele personale, cu care a făcut miliarde de dolari. Important în domeniul drepturilor de autor este cel care îl valorifică, primul care a publicat în cazul revistelor științifice fără ca acesta să meargă neapărat până la capăt cu produsul respectiv.

În cazul asocierilor într-o firmă sau a consorțiilor IT este bine ca să se precizeze cine este cel care cedează dreptul de utilizare a ideii și în ce mod va primi o redevență, în caz că se ajunge la disensiuni între asociați sau membri ai acelui joint-venture.

La proiectele de cercetare-inovare derulate în comun, pe fonduri europene sau guvernamentale, unde se produc brevete, este important să se specifice felul în care va fi exploatată proprietatea intelectuală”, consideră Daniel Homorodean, director general al companiei Arxia Cluj.

Antreprenori fără studiu de piață

“Mai presus de patente, în industria IT trebuie să produci valoare adăugată și să te miști cât mai rapid, mai la stânga sau la dreapta zonei în care activezi, eventual apoi să îți înregistrezi produsul. Înregistrarea unui patent pe piața SUA presupune alocarea a cel puțin 20.000 de dolari.

Multe firme din domeniul IT ignoră cercetarea de piață, cred că au inventat focul sau roata de la căruță și se trezesc că apoi că au muncit pe degeaba. Trebuie să știi cum să te diferențiezi față de alții care au produs ceva similar pe piață. Ideal ar fi să trecem de la software la comandă la produse proprii locale.

Prin fondul nostru de investiții GapMinder, cu o capitalizare de 26 de milioane de euro în prezent, vom sprijini financiar 14 proiecte, cu sume de la zeci de mii la milioane de euro, scopul fiind ca aceste start-up-uri să aducă o valoare adăugată suplimentară”, spune Cristian Dascălu, fondatorul GapMinder și ClujHub.

Un IT-ist din Cluj produce 40.000 de euro

Statisticile Clusterului iTech Transilvania (CIT) atestă că numărul companiilor IT&C s-a dublat în ultimii ani, iar acestea au ajuns să genereze 6% din produsul intern brut al României. Clujul are 14.000 de angajați în domeniu, însă numărul persoanelor care activează ca persoane fizice autorizate sau cu diferite tipuri de colaborări se ridică la 20.000.

“Bucureștiul deține 37% din piața IT a țării, însă Clujul este pe primul loc la start-up-uri la nivel național în domeniu. Pe turnantă vine puternic Iașiul, iar Timișoara are un rol important. Șansa Clujului este că aici nu au venit acei coloși industriali și au putut să se dezvolte firmele locale.

Cei din IT activează preponderent în zona de software la comandă, dar este necesar să formăm un pool de competențe care să reprezinte și zona de inovare în următorii 3-5 ani. Există un deficit de personal de 20% în această industrie în care un IT-ist din Cluj generează anual 40.000 de euro”, rezumă Bianca Muntean, director executiv al CIT.

Platforma BusinessCluj, replicată la Reșița

Municipalitatea clujeană speră ca platforma sa virtuală de afaceri să atragă investitorii. “Este primul site de business al unei administrații locale din România, iar din acest an inițiativa e replicată și de Primăria Reșița. Ceea ce ne lipsește încă nouă este forța de muncă bine plătită și date statistice locale utile investitorilor: nu te poți baza pe informațiile pe care le dă Instititul Național de Statistică peste doi ani.

O administrație locală poate să își arate puterea prin informatizare, așa se vrea și de la nivelul Uniunii Europene. Noi avem deja un calendar al evenimentelor de business, analizăm datele introduse de companii. Clujul este un rezervor de talente al întregii Transilvanii, iar de aici companiile își pot alege oameni talentați, îi pot instrui și să îi aducă la ele. Pe de altă parte publicul clujean este și cel mai pretențios din țară; și dacă plouă e de vină tot primăria, de aceea încercăm să fim cât mai responsabili.

Chiar dacă primăria nu poate da direcțiile de business pe care merg companiile în oraș, ea trebuie să creeze mediul propice în care angajații, familiile lor să rămână aici. Clusterele create la Cluj - agricultură, energie, mobilier, industrii creative – au un mare rol în dezvoltarea economică, iar mediul IT le poate integra în același cadru”, spune Emilia Botezan, șef departament relații externe în primăria clujeană.

150 de specialiști, manageri, lideri și reprezentanți ai companiilor IT și-au dat întâlnire la conferința PRIA IT&C and Intellectual Property de la Cluj, unul dintre cele mai mari evenimente de inovație, tehnologie digitală și protecție IT&C din regiune. Principalele teme dezbătute au fost inovație și investiții în IT, proprietate intelectuală pentru software, copyright, licențe, drepturi de autor, protecția programelor pe calculator și programe open source, cloud computing.

Loading...
Comenteaza