Video Liberty Park își face zonă rezidențială. Apartamente de închiriat în zona gării

Liberty Park își face zonă rezidențială. Apartamente de închiriat în zona gării
Parcul tehnologic al Clujului va avea locuințe de închiriat | Foto: Fribourg
Platformele industriale ale Clujului, de la producție la tehnologie. În studioul Realitatea FM Cluj, de la ora 13:00, Nina Moldovan, director general
Liberty Park își face zonă rezidențială. Apartamente de închiriat în zona gării

Parcul tehnologic de la Libertatea își va dubla suprafața de birouri, urmând să fie înzestrat cu locuințe de închiriat pe termen mediu și lung, a anunțat, la Realitatea FM Cluj, Nina Moldovan, director general al Liberty Technology Park.

“Conceptul de parc tehnologic a apărut în anii ‘70 la Paris, și se baza pe universități, pe cercetare, combinate cu partea de business. În mod normal, în aceste platforme sunt implicate administrația, guvernul, însă în România încă nu există încă un cadru legislativ, parteneriatul public-privat nu e bine definit și de aceea am decis să îl facem totalmente privat pentru a fi mai agili și a face mai ușor tot ceea ce ne doream.

În 2012 vedeam că pe partea de manufactură nu se întâmplă nimic la Cluj, școlile profesionale sunt așa cum sunt, iar atunci ne-am orientat către partea de tehnologii, unde existau serviciile de IT, care speram să evolueze spre o zonă cu o valoare adăugată mare. Altfel ce facem, rămânem cu câteva mii de oameni bine pregătiți în domeniul tehnologic care ce o să facă? În inovare putem să ne poziționăm foarte sus; din păcate în zona de cercetare medicală mi se pare că lucrurile se mișcă încă destul de încet aici”.

Orășelul tehnologic al Clujului, greu de conturat

Directorul LTP Cluj recunoaște că acum zona industrială de la gară nu arată foarte bine, dar speră că noii investitori vor contribui la schimbarea acesteia. “Orașele mari au limitări legate de spațiu dacă vorbim de centru, parcurile tehnologice din SUA și din Europa sunt amplasate în afara orașului. Aceste obiectiv se dezvoltă în zonă mai generoasă, pe o platformă comună, verde și care adună mai multe companii.

La Libertatea am găsit un spațiu foarte frumos, unele clădiri în stare bună, mai era mobilă de vânzare. Se știa că va intra în vigoare un nou plan urbanistic general al Clujului, iar partea de industrie va fi interzisă în zonă. Să produci o mobilă de calitate era dificil deoarece trebuia să faci investiții enorme și aveai nevoie forță de muncă foarte bine pregătită, iar pe partea de meșteșuguri și meserii Clujul stă mult mai rău decât în IT.

Zona gării va fi una dintre cele mai  moderne ale Clujului, cu infrastructură de servicii, birouri, rezidențial, dacă lucrurile sunt gândite strategic, pe termen lung, cu impact pozitiv. Noi am fost primii, am dat tonul, speram să se schimbe mai multe și în siturile adiacente, dar nici nu mai este mult. Ideal ar fi să intrăm în legătură cu potențiali investitori din zonă, pentru a crea acel orășel tehnologic pe care ni l-am propus de la înființare".

Parcările se mută în subteran

“Până acum am livrat primele două faze de birouri, sunt peste 30 de companii din IT&C, 70% din parc, iar restul servicii suport pentru chiriași. Am început să gândim conceptul fazei a treia, cu pavilioane noi pentru birouri, o componentă rezidențială, cu studiouri de închiriat pe termen mediu și lung. Vrem să aducem toate serviciile de care au nevoie investitorii, astfel încât proximitatea acestora să constituie un atu.

Avem 30.000 mp de spații verzi, o adevărată distracție cu tunsul ierbii din vară până în noiembrie, am păstrat aleile, zona de parc, nu ne mai dorim ca parcările să fie supraterane, o să intre în subteran și astfel să păstrăm spațiul aerisit, conform conceptului inițial.

Am montat o priză electrică publică pentru astfel de autovehicule în ideea conceptului nostru de sustenabilitate, de a economisi orice resursă. Am observat că din cele 400 de mașini ale chiriașilor noștri apar tot mai multe electrice și mereu este la încărcat câte o mașinuță în sistem car sharing”.

Angajați din Ucraina și Republica Moldova

“Sunt deja peste 2.000 de angajați în parc, unii veniți chiar din Ucraina sau Moldova, patru companii și-au dublat spațiul. Trei dintre companii au solicitat spațiu de birouri suplimentar, vom avea zone de rezidențial și de servicii. Vrem ca noile clădiri să fie cât mai ușoare, transparente, reflexive, cât mai verzi, cu zone înierbate între clădiri și peste acestea.

Noua generație caută acum o atmosferă relaxată la locul de muncă, deci grijă pentru mediu, confort, lumină naturală, ventilații, aerisiri foarte plăcute. Deci trebuie  să începi să gândești experiența utilizatorului din momentul în care va intra pe stradă și trebuie să vireze brusc în parcare. Sunt destule clădiri neprietenoase în Cluj, iar experiența utilizatorului va fi cea care va decide designul”.

Autobuzele electrice, solicitate pe platformă

Inițiativa privată nu este neapărat dublată și de implicarea autorităților. “Administrația locală are deschidere, laudă proiectul nostru peste tot, dar noi nu putem gestiona partea de infrastructura rutieră, de transport public. Eu sper să avem mai multe autobuze electrice în oraș, să fie o stație acolo, să se lărgească strada. Cu alte cuvinte să ne pregătim pentru ceea ce urmează în toată zona. Noi suntem primii, urmează dezvoltările rezidențiale, dar și la mijloc, între cele două capete ale străzii trebuie să se întâmple ceva.

În zona gării sunt suprafețe mari, cu indicatori atractivi, cu potențial. Accesibilitatea rutieră este un atu aici pentru că fostele fabrici așa erau puse: în zona de trenuri și de intrări/ieșiri în oraș. Un minus este că nu e dezvoltat transportul public, tramvaiul este la 4-5 minute de parc, dar are un orar limitat, iar noua generație își dorește să aibă totul aproape, chiar să dea mai multe pe abonamentul la transport dacă acesta are un impactmare asupra societății.

Îmi mai doresc să fie investitori care să nu urmărească doar profitul imediat, ci și să își dorească să rămână ceva bun în urma lor, Vrem să stăm de vorbă și cu ceilalți investitori în momentul în care vin, să vedem cum se pot lega aceste lucruri ca să devină o zonă mai atractivă”.

Primul accelerator de business din România

Parcul tehnologic de la gară a generat primul accelerator de business din România, Spherik. “Am angrenat ca parteneri Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Tehnică, dar și cea mai mare bancă românească, susținem antreprenorii cu spații și facilități, le facilităm atât mentori, cât și posibilități de finanțare. Când am început nici nu prea erau start-up-uri în România, le-am creat noi, din competițiile IT&C, iar din al patrulea an aveam peste 100 de înscrieri

Important este că am creat ecosistemul care susține start-up-urile în IT. Trebuie să vii cu o idee care rezolvă o problemă și are o utilitate reală. Apoi cineva identifică nevoile antreprenorului, îl relaționează, îl integrează în rețele, și doar după ce lucrurile s-au coagulat vine partea de finanțare.

Copiii Impact Hub iau locul părinților

Unii mai și pleacă, așa cum a fost Impact Hub. “Cei doi fondatori de acolo erau din București, iar ulterior s-au focusat pe zona capitalei, au mai apărut și alte spații din acestea de cowork în oraș. Locul lor îl va lua un start-up inițiat de doi programatori formați tot în Impact Hub, afacere care a crescut și care grupează deja 50-60 de persoane.

Ei se ocupă cu software pentru altă companie, dar cu siguranță că vor scoate și produse proprii. Suprinzător este că firmele mai mici, în primii cinci ani de viață, își găsesc ușor oameni. Noua generație le percepe foarte pozitiv, de aceea mulți se îndreaptă către start-up-uri. Pe de altă parte multimaționale promit o stabilitate foarte mare, dar și posibiliăți de promovare pe care cele mici nu le au".

Vin ca festivalieri, se întorc ca investitori
Nina Moldovan nu uită de prima sa dragoste în business, turismul. “Am deschis negocierile cu lanțul Hilton pe când eram la hotelul City Plaza, mă bucur că ele s-au concretizat, sper să mai vină și alte rețele la Cluj. Sunt investitori care au cunoscut prima oară destinația Cluj prin intermediul unor festivaluri de film, de  muzică. În ultimii opt ani procentul turiștilor care vin pentru leisure a urcat de la 5 la 15%, în anumite perioade; orașul este prea scump și nu sunt locuri de cazare. E aberant că reușim să atragem nume enorme, iar infrastructura hotelieră nu este la nivel adecvat. Avem o piață hotelieră mică, fragmentată, fără lanțuri internaționale, găsești greu oameni, taxele și impozitele sunt mari, iar atunci avântul de a investi scade. Promovarea, marketingul orașului le fac chiar oamenii care vin aici, poți să ai bugete de sute de milioane de euro fără impactul scontat".
Loading...
Comenteaza