Economie

Meseriaşii de la sate, puşi la muncă în marile oraşe

Arhitecţii clujeni vor pune umărul la realizarea unei platforme naţionale cu toţi meşterii din zona rurală pentru ca aceştia să îşi aducă aportul la proiectele urbane.
  • Arhitecţii clujeni Monica Sebestyen, Daniela Maier, Horaţiu Răcăşan şi Bogdan Fodor

    Arhitecţii clujeni Monica Sebestyen, Daniela Maier, Horaţiu Răcăşan şi Bogdan Fodor

Publicitate

„Sunt meseriaşi din mediul rural care lucrează cu cărămidă uscată, lut, ţiglărie, dulgheri; noi vrem să vedem care este bazinul de meşteri care au rămas, iar această bază de date vrem să o punem pe internet, la nivel naţional, pentru ca arhitecţii să lucreze cu ei.

În jurul acestor meşteri vom face şcoli de meserii pentru ca aceştia să poată să pregătească şi ucenici. Materialele regenerabile din mediul rural au un potenţial fantastic şi sunt foarte căutate în prezent, însă nu vrem ca acesta să se transforme în tsunami, ci într-un val favorabil arhitecturii româneşti”, sugerează arhitectul clujean Horaţiu Răcăşan.
 
„Meşterii pietrari lucrează cu carierele din ţară, şi sculptorii au o piaţă extraordinară de intervenţie în acest moment asupra multor clădiri”, a menţionat Daniela Maier, membră a Ordinului Arhitecţilor din România – Transilvania (OART). Organizaţia profesională va promova competiţiile de profil pentru marile proiecte urbanistice iniţiate de către administraţiile locale.

Concursul care triază valorile

„S-au făcut paşi importanţi la Cluj în acest an, fiind organizate trei astfel de concursuri. Concursul este cel care scoate la iveală valorile din arhitectură. Administraţia locală pare că şi-a însuşit aceste idei, chiar şi pentru Piaţa Unirii a fost un concurs, însă nu din vina arhitecţilor pentru a fi pus în practică a durat peste 10 ani”, susţine arhitectul Bogdan Fodor.

Membrii OART remarcă faptul că deşi organizaţia are reprezentanţi în comisiile de urbanism de la nivelul consiliului local şi consiliului judeţean, arhitecţii au numai rol consultativ, aşa cum era acum câţiva ani şi rolul comisiei monumentelor istorice. 
 
„Important este ca arhitecţii ce reprezintă acolo OART, ca şi cei din juriile conursurilor să îşi spună cuvântul, chiar dacă administraţia va face cum crede ea de cuviinţă. Din păcate, de multe ori nu ai certitudinea că proiectul care câştigă un concurs ajunge şi să fie implementat, aşa cum s-a întâmplat în privinţa Centrului Cultural Transilvania”, spune Fodor.

Arhitecţii ies în stradă
 
Arhitecţii clujeni vor promova un set de valori comune ale breslei pe care le vor face cunoscute publicului larg în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania (BATRA), organizată în perioada 7-15 octombrie de către OART.

Manifestarea este concepută ca un șir de evenimente menite să aducă arhitectura în atenția opiniei publice, să promoveze excelența în arhitectură și să formeze publicul în spiritul valorilor arhitecturii. O expoziţie concurs va deschide bienala sâmbătă, 7 octombrie, în Piaţa Unirii.

Programul manifestărilor mai cuprinde tururi ghidate la Cimitirul Hazsongard, fortificaţia medievală şi clădirile istorice ale Clujului, consultanţă de specialitate oferită publicului, ateliere de creaţie pentru copii şi arhitecţi, proiecţii de film, expoziţii, mese rotunde. Premiile bienalei vor fi decernate în cadrul galei BATRA, eveniment care are loc în 14 octombrie, la Muzeul de Artă.      

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.