Mocăniţa de Cluj costă 10 milioane de euro

Mocăniţa de Cluj costă 10 milioane de euro
Municipalitatea turdeană vrea să demareze proiectul pe fonduri europene, dar susţine că se împiedică de birocraţie. Calea ferată dintre Turda şi Vidolm va fi declarată monument istoric.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN) Cluj a început demersurile pentru declararea liniei ferate înguste Turda - Vidolm ca monument istoric, în scopul de a evita demontarea ei sau trimiterea şinelor la fier vechi. Primăria Turda are un proiect de reabilitare a traseului, până la Câmpeni, şi includere a acestuia în oferta turistică, însă demersurile durează deja de doi ani.

"În primul rând, este necesar să prindem acest proiect într-o formă instituţională, care să includă consiliile judeţene Cluj şi Alba, precum şi primăriile localităţilor care se află pe traseu. De doi ani am început aceste demersuri. Nu cred că vor fi probleme, pentru că interesul este al tuturor. Următoarea fază e cea a depunerii proiectului la Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru a primi dreptul de administrare, după care trecem la următoarele etape, în scopul obţinerii de fonduri europene, singura modalitate prin care acest proiect poate fi finanţat. Costurile proiectului de reabilitare a mocăniţei, pe traseul Turda-Câmpeni, se ridică la 10 milioane de euro. Prin acest proiect noi ne-am propus să întregim ofera turistică a zonei, unde Salina Turda reprezintă un prim centru de atracţie", a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, Tudor Ştefănie, primarul municipiului Turda.

"Traseul mocăniţei, pe relaţia Turda-Abrud, este de 90 km, dintre care 40 km se află pe teritoriul judeţului Cluj. Vrem să îl salvăm de la distrugere. Dacă nu împiedicam acest lucru, se ajungea la situaţia aberantă în care firma cu care Societatea de Administrare a Activelor Feroviare (SAAF), companie de stat, a încheiat o înţelegere care stipula că va demonta şinele să facă un alt traseu de mocăniţă, la Mureşenii de Câmpie. Din 2001 mocăniţa nu mai circulă nici în judeţul Alba, doar la zilele oraşului Abrud mai este scoasă, o dată pe an. Noi am anunţat poliţiile localităţilor de pe traseu, din judeţul Cluj, ca să prevină furturile de şine, dar va fi mult mai simplu dacă traseul va fi declarat monument istoric", consideră directorul DJCPN, Leonard Horvath.

Instituţia a primit de la SAAF toate documentele şi planurile liniei Turda-Vidolm, de pe Valea Arieşului. Conform Legii nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, "La solicitarea serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, proprietarii imobilelor propuse pentru clasare din oficiu sau de urgenţă vor transmite acestora documentele necesare completării dosarului de clasare". Din momentul în care s-a declanşat procedura de clasare pentru ca traseul să devină parte a patrimoniului naţional, DJCPN a inspectat de mai multe ori acest obiectiv şi a început să realizeze un inventar amănunţit al şinei de cale ferată care mai există efectiv pe teren: câţi liniari de şină mai sunt şi câţi lipsesc.

Direcţia va apela la experţi atestaţi de minister să acorde acest statut pentru a realiza studiul istoric al traseului, releveele arhitecturale ale gărilor şi cantoanelor din Cluj, fotografierea pentru întocmirea fişelor de monument. Procedura de clasare prevede, din momentul comunicării către proprietar, faptul că acest obiectiv îndeplineşte statutul de monument istoric pe o perioadă de 12 luni de la data declanşării procedurii. "Pe teritoriul administrativ al judeţului Alba, de la Vidolm la Abrud, această linie îngustă de cale ferată este monument istoric, fiind trecută în patrimoniul naţional. Astfel, datorită acestei proceduri, întreg tronsonul Turda-Abrud va deveni parte a patrimoniului naţional, având ulterior şansa de a fi reabilitat şi pus în valoare ca obiectiv turistic, cu ajutorul fondurilor europene", a transmis conducerea DJCPN.

Singura cale forestieră din Europa pe care circulă trenuri cu aburi se află pe Valea Vaserului (judeţul Maramureş), fiind reabilitată cu 1,4 milioane de euro. Denumirea trenului pe ecartament îngust s-a încetăţenit ca mocăniţă, pe singurul traseu de acest gen care a supravieţuit în România, situat la graniţa cu Ucraina. Partenerii societăţii Calea Ferată Forestieră Vişeu de Sus sunt fundaţia Hilfe für die Wassertalbahn (Elveţia) şi compania RG Holz (Germania), ce a concesionat calea ferată închisă în 2008, în urma inundaţiilor. Traseul Vişeu-Coman era de 43,5 km. După inundaţii se merge pe 21,6 km, până la Paltin, dar mocăniţele-charter, folosite pentru grupuri mai mari, ajung şi la 31,2 km, până la Făina. În 2010 au urcat în cele 211 trenuri turistice regulate, speciale şi charter de pe Valea Vaserului 13.300 de turişti din România, Germania, Austria, Elveţia şi Ungaria.

 

 

Loading...
Etichete
Comenteaza