Hidrocentrala de la Tarnița, scoasă de la naftalină. Ultimul termen: anul 2050!

Hidrocentrala de la Tarnița, scoasă de la naftalină. Ultimul termen: anul 2050!

Proiectul hidrocentralei din Cluj, de 1,2 miliarde de euro, este pus din nou pe tapet de noua guvernare. În lipsă de bani de investiții, statul a eșuat constant în negocierile cu finanțatorii privați, dar încă speră la un parteneriat avantajos. Noua strategie energetică îl prevede iar între proiectele prioritare, dar are un orizont de timp foarte îndepărtat: până în 2050.

“În perioada august 2014 – august 2016 s-a derulat procedura de selecție investitori, respectiv negocieri preliminare și neangajante pe marginea proiectului de atragere de investitori. Având în vedere aspectele ridicate și solicitările numeroase din partea potențialilor investitori, guvernul a stabilit că procedura de selecție, inițiată în conformitate cu anunțul publicat de societatea Hidro Tarnița la data de 07.08.2014, să înceteze, iar Ministerul Energiei (ME) să realizeze alte modalități de atragere a investitorilor. 

Folosind experiența acumulată în cei doi ani de negociere cu potențiali investitori, ME urmează să reia analiza privind posibile modalități de atragere de investiții, cu respectarea reglementărilor naționale și comunitare în domeniul ajutorului de stat și având în vedere și strategia energetică a României până în 2030, cu perspectivă până în 2050.  

Se va lua în considerare inclusiv posibilitatea realizării acestei investiții prin metoda parteneriatului public-privat. Studiul de fezabilitate, inclusiv actualizarea acestuia, au fost suportate din bugetul Hidroelectrica, iar toate cheltuielile înregistrate pe parcursul derulării procedurii de atragere de investitori, din bugetul companiei de proiect Hidro Tarnița, nefiind cheltuite în acest sens fonduri de la bugetul de stat” a precizat Iulian Robert Tudorache, secretar de stat în ME. 

5 milioane de euro aruncați pe studii

În prealabil, deputatul clujean Horia Nasra abordase ministerul în privința strategiei sale pentru revigorarea proiectului și a recomandat întocmirea unui raport care să soluționeze acuzațiile privind cheltuirea inutilă de fonduri publice pentru un proiect blocat.

“Proiectul este extrem de important pentru aportul pe care îl va aduce la echilibrarea sistemului energetic național și pentru dezvoltarea economică a zonei, 4.000 de locuri de muncă fiind preconizate a fi create. Tergiversarea proiectului a fost acompaniată de acuzații conform cărora au fost cheltuiți foarte mulți bani pe acest proiect, în condițiile în care nu a fost concretizat și s-a mai reclamat cheltuirea inutilă a 5 milioane de euro pe studii de fezabilitate”.  

Vine primăvara. Strategia veche se reînnoiește

"Specialiştii noştri lucrează în aceste luni la finalizarea strategiei care acoperă perioada 2017-2030, cu perspectiva anului 2050. Draftul realizat în 2016 trece printr-un proces de actualizare şi completare. Vor fi definite marile obiective de investiţii din sectorul energetic, cum ar fi grupul de 600 MW de la Rovinari, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti.

Finalizarea strategiei este o urgenţă. Ne-am propus să accelerăm procesul de definitivare a ei în vederea aprobării cât mai grabnice", a declarat ministrul Energiei, Anton Anton. La actualizarea şi completarea draftului existent lucrează un grup din care fac parte specialişti din minister, experţi din companiile energetice şi din alte instituţii ale statului.

Programul de guvernare menţiona ca priorităţi Planul Naţional de Investiţii, magistrala de gaze BRUA, investiţia în noua centrală Iernut, atragerea de investiţii pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi retubarea unităţilor 1 şi 2, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa, noi grupuri la termocentralele Mintia şi Paroşeni. Sursele regenerabile de energie ar urma să asigure, pe termen mediu, 43% din producţia de energie a României. 

"Vrem centrale mici, mai ieftine și mai rentabile"

Remus Borza, coordonator al procesului de reorganizare a Hidroelectrica până în 2017, menționa că investiţiile nerentabile ale companiei de stat, estimate la 2 miliarde de euro, erau principalul impediment în cotarea sa la Bursa de Valori Bucureşti. “Nu avem nevoie de Tarniţa-Lăpuștești, nici de unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă. Putem construi centrale mai mici, mai puţin costisitoare şi mai rentabile”, a declarat Borza.  

Proiectul de la Cluj, derulat printr-o altă companie de stat, Hidro Tarniţa Bucureşti, era denunţat încă de pe timpul guvernului Dacian Cioloş, prin fostul ministru al energiei, Victor Grigorescu, care a cerut oprirea sa printr-un memorandum înaintat premierului. De-a lungul anilor au fost vehiculaţi ca potenţiali investitori mai multe companii din China (Gezhouba Group, Wu Lingpower, Huadian Engineering, Guizhou Wujiang Hydropower, Huaneng Lancang River Hydropower, Hydrolancang International Energy).

Centrala era prevăzută cu patru grupuri reversibile, turbină-pompă, cu o putere instalată de 4 x 250 MW, lucrările fiind estimate la 5-7 ani. Capacitatea lacului superior a fost proiectată la 10 milioane mc. Investiţia necesară pentru racordarea acesteia la sistemul energetic naţional includea liniile spre Gădălin și Mintia, cu celule noi în aceste staţii, dar şi o staţie de evacuare a puterii de la centrală, asigurată de Transelectrica.

Loading...
Comenteaza