“Proiecte faraonice precum metrou sau TGV n-au șanse la Cluj. Mai bine facem un nou terminal la aeroport”

“Proiecte faraonice precum metrou sau TGV n-au șanse la Cluj. Mai bine facem un nou terminal la aeroport”
Ionuț Ciurea le sugerează autorităților clujene să meargă pe proiecte mai simple, dar fezabile

Directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură (API), Ionuț Ciurea, a afirmat, la Realitatea FM, că trenul de mare viteză Cluj – Budapesta sau metroul Gilău – Jucu sunt proiecte greu de gestionat deoarece implică fonduri enorme și sugerează autorităților clujene să se concentreze pe dezvoltarea aeroportului și a sistemului de autostrăzi.

Metroul

“Ideea unui proiect de metrou este o prostie atât la Timișoara, cât și la Cluj. Vorba politicienilor: promitem, că nu ne doare gura. Aceste orașe nu au nici puterea financiară, nici traficul necesar pentru a se justifica un metrou real, în schimb putem vorbi despre câteva linii de tramvai subteran sau de metrou ușor. E suficient să ne uităm la infrastructura de metrou din Europa unde nu vorbim despre capitale.

Clujul nu va ajunge în următorii 30-40 de ani la un nivel de dezvoltare astfel încât să fie nevoie la modul serios la o infrastructură de metrou real, cel care este construit la 10-20 m sub pământ. Lucrările la metrou sunt extrem de costisitoare. La București, la magistrala M5 Drumul Taberei -  Eroilor avem 6,9 km, iar costurile sunt de 600 de milioane de euro, plus taxa pe valoarea adăugată.

Cheltuielile acestea nu o să poată fi susținute degrabă de un alt oraș precum Bucureștiul, de fapt nici bugetul capitalei nu poate să își asume așa ceva, ci din bugetul național, al Ministerului Transporturilor. În loc să facem aceste promisiuni de proiecte faraonice, hai mai bine să ne ocupăm de lucruri mai simple!”  

Centura

“Chiar aș vrea să văd realizată centura metropolitană a Clujului pentru că deja lucrurile nu sunt foarte simple și va fi un proiect greu de implementat. Clujul doar face partea de pregătire, planul urbanistic zonal, documentații pentru partea de execuție, studiu de fezabilitate, fiindcă implementarea efectivă lucrărilor va fi făcută din bugetul național, din fonduri europene. Clujul nu are puterea să finanțeze un asemenea proiect pentru că trebuie să finanțeze și alte lucruri”.

TGV-ul

“La nivel de teorie hârtia suportă orice, sunt declarații politice și trebuie luate în context politic. Mă întreb în primul rând de ce să îl facem, dacă ne uităm câte curse sunt zilnic între Cluj și Budapesta și câți oameni circulă cu ele, nu vedem ceva fezabil.

În primul rând, nu avem trafic feroviar între aceste două orașe și există avioane pe acest traseu. Apoi, vorbim despre costurile de implementare, care sunt foarte mari. Poate că la vecinii din vest avem destul de multe câmpii, dar cum am trecut granița, la Oradea, și intrăm în Transilvania vedem că avem foarte multe dealuri care nu prea sunt stabile.

La un tren de mare viteză vorbim despre condiții deosebite, vorbim despre curbe foarte largi, despre niște viaducte foarte înalte. Tren de mare viteză înseamnă peste 200 km/h pentru că dacă vorbim despre 140-160 km/h vorbim despre coridorul de transport feroviar Rin – Dunăre care culmea, nu ajunge la Cluj. Proiectul nu este fezabil ca investiție raportată la beneficiile economice, sociale și de trafic”.

Aeroportul

“Este mult mai ușor să iei avionul de la Cluj la Budapesta. Facem niște calcule: cam cât ar fi o legătură între cele două orașe și ajugem la concluzia că trenul e la mare bătălie cu aviația mai ales pentru pentru companii, dar și pentru călător. Nu are rost să dau același preț pe tren, ba poate mai mult, ca să fac mai mult timp până la Budapesta decât cu avionul.

Nu mai bine creăm un terminal nou la Cluj, de ce să nu mai facem o asemenea clădire, un T2? Mă crucesc și acum la zilele de tristă amintire de la Băneasa, unde stăteam înghesuiți ca oile, de nu puteam să respirăm. În prezent, aeroportul de la Cluj este subdimensionat rău de tot față de traficul pe care îl generează.

Acesta trebuie să aibă noi platforme pentru parcarea avioanelor și un terminal nou. De ce să nu facem un nou studiu de fezabilitate pentru un alt terminal? Sunt proiecte fezabile de care Clujul are nevoie, iar toate aceste discuții, dezbateri sterile pe proiectele faraonice de infrastructură, generalizate la nivel național, ne fac numai rău nouă, românilor”.

 

Cu ochii pe șantiere

API are ca misiune de a susține și promova dezvoltarea infrastructurii ca factor cheie în obținerea prosperității și creșterii sustenabile a României. Organizația este un vehicul de reprezentare a intereselor societății civile, în scop informativ și analitic. Direcțiile sale strategice de acțiune sunt monitorizarea permanentă a obiectivelor (filmări aeriene, reportaje foto de la sol), participare în comisiile tehnice, luări de poziție pe subiecte și probleme cheie, siguranța circulației și mentenanța, protecția mediului, dar și programe educaționale. API a creat hărți online actualizate pentru proiectele de infrastructură, autostrăzile României și calitatea drumurilor din țară, pagină pe internet pentru licitațiile de infrastructură rutieră, dar și un forum al pasionaților acestor proiecte.

Loading...
Comenteaza