Scandalul Măceşului. Prefectul negociază cu cei pe care i-a dat în judecată

Scandalul Măceşului. Prefectul negociază cu cei pe care i-a dat în judecată
Scandal pe strada Măceşului. Imagine din 2014.

Prefectul judeţului Cluj negociază retragerea dintr-un proces în care tot el, ca instituţie, a intervenit pentru a semnala o ilegalitate.

Prefectul judeţului Cluj, Aurel Cherecheş, a recunoscut că s-ar putea retrage din procesul cu dezvoltatorii proiectului imobiliar de pe strada Măceşului. Fostul prefect, Gheorghe Ioan Vuşcan, atacase planul urbanistic zonal în instanţă, cot la cot cu Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (APUC). După un proces plin de situaţii ciudate, mutat de la Cluj la Maramureş, dezvoltatorul a câştigat. Iniţial, prefectul a declarat recurs, care se judecă la Curtea de Apel Alba, însă ia în calcul retragerea din cauză. De unde vine răzgândirea? „Legea prevede că prefectul poate ataca o hotărâre în termen de şase luni, cel mult un an. Iar noi am atacat PUZ-ul de pe Măceşului după cinci ani”, a spus Aurel Cherecheş.

Prefectul se prevalează de un act normativ care arată că poate ataca, dar numai în termenele prevăzute la art.11 din Legea nr.554/2004, în faţa instanţei de contencios administrativ, actele emise de autorităţile administraţiei publice. „(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni (...) (2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz”, se arată în legea 554.

APUC i-a trimis însă lui Aurel Cherecheş un memoriu, în care îi atrage atenţia că este pe cale să comită un act nelegal.

Actul nelegal a devenit între timp legal?

Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului arată că, odată ce a intrat în proces, prefectul nu are motive justificate să iasă şi îl acuză de negocieri cu dezvoltatorul. Până la urmă, judecătorul trebuie să ia o decizie, nu reclamantul. Logica îi dă dreptate: odată ce juriştii Prefecturii au ajuns la concluzia că au descoperit un act nelegal, e greu de crezut că între timp acel act a devenit brusc legal.

„Unii dintre cei care l-au sprijinit pe Aurel Cherecheş să ajungă în funcția de prefect au interese în imobiliare, direct sau indirect. Se pune o presiune extraordinară pe el. Juriștii Prefecturii au rămas șocați când au aflat că au mandat doar pentru a solicita amânarea cauzei şi a lăsa loc de negocieri pentru "rezolvarea amiabilă a situației cu dezvoltatorii". Cum poate prefectul negocia legalitatea unui act administrativ? Prefectura a formulat recurs pe bună dreptate. Este aberant să susții că orice persoană poate ataca un PUZ oricând, iar prefectul să fie limitat de termenul de 6 luni”, arată Elek Levente, preşedintele APUC.

Elek susţine că participarea prefectului în proces trebuie privită şi prin prisma Constituţiei României: ”Conform art. 123 al. 5 din Constituția României „prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept”. Potrivit prevederilor art. 1 al. 3 din Legea 304/2004, „prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local”.

Verdict: „E clar o negociere”

Specialistul contactat de ZIUA de CLUJ tinde să îi dea dreptate lui liderului APUC. „Este adevărat, există un termen de prescripţie prevăzut în legea 554. Mai departe, este la latitudinea prefectului dacă doreşte să atace în contencios un act administrativ. În cazul acesta, a făcut-o. Dacă se poate retrage? Tehnic, da, oricine poate să se retragă dintr-un proces în care este reclamanet. Însă aici să renunţe este clar că e o negociere, sub rezerva că nu ştiu toate piesele din respectivul dosar şi exprim o opinie teoretică”, a spus avocatul Marius Harosa, conferenţiar universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai.

APUC a trimis un memoriu Prefecturii, prin atrage atenția că semnarea unei înțelegeri cu pârâții este în sine un act nelegal, care, în plus, atrage și încălcarea drepturilor a numeroși cetățeni. „Considerăm că este periculos și inadmisibil să încercați să tranzacționați cu privire la legalitatea unor acte administrative a căror nelegalitate ați apreciat-o ca atare”, se arată în memoriu.

Aici s-a născut APUC

Pe strada Măceşului există un proiect imobiliar care prevede construirea a nouă blocuri turn. Locuitorii din zonă au protestat în fiecare week-end, parcâdu-și mașinile pe stradă, pentru a arăta că drumul va fi sufocat după ce vor fi gata blocurile. Problema traficului este doar una dintre numeroasele probleme pe care le are acest ansamblu imobiliar.

Aşa s-a născut Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a străzii Măceşului, devenită apoi Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului. „Prefectura a deschis o acțiune în contencios administrativ pe această Hotărâre de Consiliu Local din 2008 și pe cinci autorizații de construire obținute la sfârșitul anului 2013, tocmai pentru faptul că din cercetările noastre au încălcat legea”, declara Gheorghe Vuşcan, prefectul din acea perioadă.

Iată ce declara, pe acest subiect, primarul Clujului, Emil Boc, în 2014. „Eu sunt de partea oamenilor, pentru că am o problemă cu documentele care arată bine pe hârtie, dar care afectează calitatea mediului urban. Am propus Consiliului Local ca pe viitor să plătim despăgubiri decât să promovăm asemenea proiecte care distrug calitatea spaţiului de locuit. Cel mai probabil va fi un proces în instanţă pe care sper ca oamenii să îl câştige. Primăria a emis pe baza legii avizele şi nu mai are ce să facă. Doar prefectul poate să suspende autorizaţia atacând-o în contencios sau instanţa să anuleze autorizaţia", a spus Boc.

DECLARAŢIE

„Încă de la pronunțarea deciziei instanței de fond, dezvoltatorii colindă strada Măceșului, sunând din poartă în poartă, încercând să intimideze vecinii să se retragă din proces, amenințând că altfel vor fi nevoiți să-și vândă casele pentru a plăti despăgubiri. Au ajuns cu acțiunea de intimidare până și la moștenitorii unor reclamanți, care din nefericire au decedat pe parcursul celor 4 ani de proces. Atât investitorii, cât și avocații lor, sunt convinși că în condiții normale și de judecată dreaptă acest proces este pierdut pentru ei. În aceste condiții, retragerea Prefectului, ar fi o gură de oxigen. Ar reîncepe lucrările și, până la terminarea procesului, ar termina proiectul, iar o decizie de demolare este mai greu de obținut”

Elek Levente, preşedintele APUC

 

Loading...
Comenteaza