Economie
TGV-ul Budapesta – Constanţa ocoleşte Clujul
de Ziua de Cluj, 20 iulie 2010, 22:49
Trenul de mare viteză care urmează să circule pe teritoriul ţării noastre este proiectat pe o rută care nu include municipiul Cluj-Napoca.
Noul tronson va face legătura cu linia ferată de mare viteză Paris – Viena – Budapesta, conform acordului între guvernele Ungariei şi României.
“Se fac modernizări pe tronsonul Câmpina – Bucureşti, pe 160 km, de aceea se circulă cu restricţii de viteză pe raza Regionalei Braşov. In mod normal, un tren de mare viteză va circula pe traseul Coridorului IV, pe care modernizările au loc de câţiva ani buni, însă nu se ştie dacă acesta va fi TGV. Noi nu am fost informaţi despre un proiect de acest gen şi pe relaţia Bucureşti – Cluj – Oradea”, spune Gheorghe Şurubaru, director al Regionalei CFR Infrastructură Cluj.
“Operatorii privaţi pot veni cu o calitate mai bună, trenuri mai performante, o circulaţie atent supravegheată, respectarea orelor de plecare şi de sosire, însă pentru viteze mai mari este nevoie de o infrastructură corespunzătoare. In România se poate asigura o viteză maximă de 120 km/h numai pe tronsonul Braşov – Bucureşti. Noi putem pune oricând un tren de mare viteză pe şinele din România, dar va circula tot cu restricţii. Pentru TGV trebui să construieşti o infrastructură de la zero”, susţine Kinga Mădărăşan director general al Transferoviar Grup.
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, s-a întâlnit în Ungaria cu prim-ministrul Viktor Orban şi cu viceprim-ministrul Zsolt Semjen, convenind realizarea unui coridor feroviar de mare viteză pe culoarul Paris – Constanţa. Cele două guverne au decis într-o şedinţă comună să construiască o linie de tip TGV pe ruta Budapesta – Bucureşti – Constanţa, în continuarea traseului Paris – Strasbourg – Stuttgart – Viena – Bratislava – Budapesta.
Termenul de finalizare programat este 2015, cu menţiunea că problema principală este finanţarea investiţiei de câteva miliarde de euro. Fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, a menţionat că autorităţile române doresc să asigure o viteză minimă de 120 km/h pe coridoarele IV şi IX, pentru a lega ţara de liniile europene de mare viteză. Coridorul IV face legătura între sud-estul şi centrul Europei, iar Coridorul IX leagă nordul şi sudul continentului.
Deşi coridoarele au fost deja stabilite, Comisia Europeană a lansat un proces de consultare publică privind viitoarea reţea transeuropeană, deschis până la 15 septembrie, iar oficialii români au lansat ideea că finanţarea europeană ar putea prinde tronsonul feroviar Bucureşti – Cluj – Oradea sau Autostrada Transilvania, excluse iniţial de la banii europeni.
“Reabilitarea şi modernizarea Coridorului IV reprezintă principala prioritate pentru CFR. Proiectul de modernizare a cinci staţii de cale ferată (Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Timişoara) are ca scop maximizarea veniturilor prin creşterea activităţilor comerciale în interiorul lor, în paralel cu diminuarea costurilor de exploatare a clădirilor. Scopul lucrărilor este limitat numai la acele zone (spaţii) din gări care vor oferi un potenţial comercial sporit”, menţionează un raport al CFR SA.
Referitor la proiectul de lege privind transportul pe căile ferate şi reabilitarea SNCFR, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, precizează că impactul financiar al modernizărilor tronsonului Curtici – Constanţa este, în medie, de 1,22 miliarde de lei pe an, adică 1,5 miliarde de euro în cinci ani.
“Există riscul ca România să achite contravaloarea lucrărilor de modernizare din cauza neasigurării vitezei de bază, 160 km/h. România şi SNCFR trebuie să facă dovada asigurării resurselor financiare pentru mentenanţă pentru cel puţin cinci ani de la punerea în funcţiune, la această viteză. Dacă nu, vom pierde garanţia şi va trebui să impunem restricţii de viteză”, a avertizat Berceanu.
Concept generalizat în Europa
TGV sau tren de mare viteză (train à grande vitesse) este un automotor electric ce poate circula cu viteză mare (270 sau 320 km/h). Iniţial a fost dezvoltat de Societatea Naţională a Căilor Ferate Franceze şi construit de Alstom, dar apoi termenul a fost generalizat şi se referă şi la totalitatea sistemului feroviar constituit din aceste trenuri şi liniile dedicate. Astfel de trenuri circulă în Belgia, Italia, Elveţia, Germania şi Olanda (sub denumirea Thalys), Marea Britanie (Eurostar). Viteza medie este de 263 km/h, iar recordul atins, de 575 km/h.
4.500 de trenuri întârziate într-un an
Raport CFR SA pe 2009 subliniază în România viteza medie la trenurile de călători era de 44-45 km/h. Numărul de persoane transportate de CFR Călători a scăzut de la 88.200 în 2007 la 70.300 anul trecut. CFR SA înregistra în 2007 pierderi de 334 de milioane de lei, iar CFR Călători, de 134 de milioane de lei. In anul respectiv pe calea ferată din România s-au produs 19.500 de deranjamente, 4.500 de trenuri fiind întârziate.