Economie

Vor sã scape de Clujana pe bursã

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj intenţioneazã sã scoatã la vânzare pe Bursa Electronicã Rasdaq (BER) acţiunile fabricii de încãlţãminte Clujana (foto), pe care o deţine în administrare. Specialiştii pieţei de capital nu sunt convinşi cã privatizarea ar putea avea succes în acest fel, dar se aratã interesaţi de strategia pe care o va aborda administraţia judeţeanã.

“Ne-am gândit cã mijlocul cel mai bun pentru privatizare este sã vindem acţiunile, la ofertã publicã, prin Rasdaq”, a declarat administratorul special al Clujana, Gheorghe Feurdean. Vicepreşedintele CJ, Sandor Kerekes, a explicat cã societatea a fost preluatã de administraţia judeţeanã de la Autoritatea pentru Valorificare a Activelor Statului (AVAS) tocmai pentru ca marca sã nu se piardã.

 “Nu este firesc ca instituţia CJ sã administreze o fabricã de încãlţãminte. Noi ne-am fãcut datoria, am luat-o pentru a o scoate la liman, acum e timpul ca sã o preia cineva în sistem privat şi sã facã o strategie pentru promovarea produselor”, a declarat Kerekes. El susţine cã metoda cea mai sigurã de privatizare este ca administraţia sã listeze la bursã participaţia CJ.

“Aşa nu ne va suspecta nimeni de nici un aranjament”, declarã Kerekes. Feurdean se aşteaptã ca acţiunile sã fie achiziţionate la pachet, astfel încât afacerea sã nu poatã fi dizolvatã. “La vânzarea pachetului majoritar vom putea impune în contract o serie de condiţii. Cea mai importantã va fi ca obiectul de activitate sã nu se schimbe”, a precizat Feurdean.

 

Un brand mort

 

Preşedintele companiei de brokeraj BT Securities Cluj, Rareş Nilaş, a explicat cã decizia de listare la bursã a unei societãţi aparţine proprietarului, iar procedura poate fi aplicatã conform prevederilor impuse de legea pentru piaţa de capital şi de bursa de valori. “Asta nu înseamnã însã cã o va şi cumpãra cineva. Conteazã foarte mult imaginea pe care o are societatea, iar Clujana nu prea mai funcţioneazã. Nu mai are nici active. Nu ştiu ce se poate vinde, în condiţiile în care concurenţa e acerbã”, a apreciat Nilaş.

El a explicat cã proprietarul va trebui sã clarifice aceste lucruri. “Dacã vrei sã vinzi, trebuie sã faci o evaluare la nivel de active, o prezentare publicã a societãţii, sã se vadã exact ce produce, pe unde îşi distribuie produsele. De abia apoi ne vom putea pronunţa dacã este sau nu activã societatea”, considerã Nilaş. Primul pas pe care CJ trebuie sã-l facã este acela de a-şi trimite reprezentantul în Adunarea Generalã a Acţionarilor (AGA) pentru a demara procedura la Bursa de Valori Bucureşti sau pe BER.

“Condiţia obligatorie este aceea ca societatea sã aibã un capital social de peste un milion de euro”, spune Nilaş. O altã condiţie se referã la Free Float (acţiuni disponibile la tranzacţionare), ce nu trebuie sã depãşeascã 75%. CJ are împuternicire de la stat pentru 92% din acţiunile Clujana. “Pentru a nu depãşi pragul de 75% trebuie sã renunţe la restul bunurilor printr-o ofertã publicã secundarã de vânzare”, a informat Nilaş.

Ar urma ca administraţia judeţeanã sã încheie, prin licitaţie publicã, un contract cu o societate de servicii de investiţii financiare pentru a obţine consultanţã privind direcţionarea acţiunilor la bursã.

 

Soluţie pentru datorii: diminuarea capitalului

 

înainte de a recurge la acest pas, reprezentanţii CJ au gãsit o modalitate de scãpa de mai vechea datorie pe care Clujana o are cãtre stat: prin diminuarea capitalului social. Clujana dispune de un capital social de 18 milioane de lei. Propunerea preşedintelui CJ, Marius Nicoarã, se referã la diminuarea capitalului social cu 54%, respectiv cu 10 milioane, adicã suma pe care Clujana o datoreazã statului.

“Dacã vom deduce capitalul social, putem face mai atractivã privatizarea fabricii”, considerã Nicoarã. Feurdean a menţionat cã aceastã sumã nu e tocmai o datorie. “Este vorba despre o pierdere contabilã, şi nu despre o datorie pe care sã o fi fãcut noi. înainte de ‘89, Clujana avea nişte datorii la câteva societãţi de stat. Când AVAS a preluat Clujana, aceste datorii au fost convertite în acţiuni. Datoriile au dispãrut, însã în contabilitate sunt reflectate ca pierderi”, a explicat Feurdean.

Consilierul PSD Graţian ªerban urma sã fie mandat sã reprezinte CJ în AGA, pentru a susţine proiectul diminuãrii capitalului social.

“Eu m-aş bucura sã ştiu cã este legal ceea ce facem noi şi atunci nu am nici o problemã sã susţin proiectul. Pânã nu am un raport juridic şi unul al cenzorilor, care sã fie însuşite de cãtre CJ, nu voi vota şi nu mã voi prezenta la AGA”, a spus ªerban. Cei mai mulţi dintre consilieri l-au susţinut, iar proiectul a fost respins.

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.