Hărţuirea sexuală (aproape) nu există în România, ne transmite sistemul de justiție

Hărţuirea sexuală (aproape) nu există în România, ne transmite sistemul de justiție
Vorbim foarte puțin despre justiția ”mică”, în spațiul public interesează doar lupta politică făcută cu armele justiției sau marea corupţie (mai mult certată la televizor decât pedepsită pe bune).

 

Vorbim puţin despre cum se rezolvă cazuri de violență gravă de toate felurile, de abuz economic și câte altele exercitate asupra cetățeanului fără voce.  Un capitol foarte dureros este agresiunea asupra femeilor. De la violență domestică, la hărțuire sexuală.

Am întrebat două instituții, cu 544 în mână, Poliția Română și Ministerul de Justiție, ce rezultate avem în ce privește hărțuirea sexuală și violența domestică. Răspunsurile sunt previzibil de șocante, scuzați oximoronul. Bănuiam, doar uitându-ne la alte cazuri din poliție mai ales, că victimele sunt profund descurajate să continue măcar cu o plângere, ce să mai spunem de tribunal. Descurajare, ok, dar ce avem noi aici este politică de stat informală.

Am întrebat la MJ câte cauze cu obiect "hărţuire sexuală" am avut în ultimii 10 ani. Nu au avut multe de numărat, citez:

Din interogarea bazelor de date gestionate de Ministerul Justiției, în perioada 2007-2017, pe rolul instanțelor de judecată au fost 9 cauze având ca obiect hărțuire sexuală, în urma soluționării acestor cauze fiind condamnate definitiv 4 persoane astfel:

- în anul 2007-2010 cinci cauze au fost în stare de judecată și soluționate nefiind condamnată definitiv nicio persoană;

- în anul 2011 două cauze au fost în stare de judecată și soluționate fiind condamnate definitiv 4 persoane;

- în perioada 2012-2014 referitor la obiectul statistic hărțuirea sexuală nu s-au înregistrat cauze pe rolul instanțelor de judecată;

- în anul 2015 au intrat pe rolul instanțelor 2 cauze, dintre acestea, în anul 2017 o cauză a fost soluționată prin "condamnare", însă această soluție nu este definitivă. Din interogarea bazelor de date gestionate de Ministerul Justiției, pentru perioada 01.01.2018 - 25.01.2018, rezultă că cealaltă cauză având ca obiect principal hărțuirea sexuală încă nu a fost soluționată.

Să recapitulăm:

  • în zece ani au ajuns în instanță 9 cauze privind hărţuirea sexuală. NOUĂ în zece ani!
  • 4 persoane condamnate definitv în zece ani (din două cauze)
  • 2012-2014 - niciun caz
  • ultimii 3 ani: două cauze din 2015, nefinalizate

Să trecem la răspunsurile Poliției Române, atâtea cât au putu să-mi dea. Câte sesizări pentru hărţuire sexuală au avut?

"În anul 2017, la nivel național, au fost sesizate 48 de infracțiuni de hărțuire sexuală (43 în anul 2016)."

Coroborăm răspunsurile cu cele de la MJ şi ce constatăm? Că, din cele 91 de sesizări din 2016-2017, nu a ajuns niciuna în instanţă. (Rata plângerilor nejustificate în țări vestice a fost de 2-8%, să notăm și asta).

Am mai întrebat şi câte plângeri de hărţuire sexuală din interiorul MAI au fost înregistrate în ultimii ani - mi s-a spus că nu deţin aceste date.

Cum arată alte date?, în sondaje, nu date brute. Pare că e ceva mai multă hărțuire sexuală decât 9 cazuri din instanţă: FRA (EU Agency for Fundamental Rights) spun că 32% din femeile peste 15 ani din România au suferit măcar o situația asimilabilă hărțuirii sexuale.

Violenţa sexuală (viol, tentativă de viol, agresiune sexuală, hărţuire) şi e o problemă în toată lumea justiţiei şi înspre vest: foarte multe victime, puţini condamnaţi. În România se întâmplă însă ceva mai grav: nu există nici tentativa serioasă de condamnare.

A, şi da, pentru diverse spirite cotrobăitoare, de aia apare o mişcare precum #metoo, pentru că victimele se simt trădate de justiţie. În Vest se simt trădate. În România sunt pur şi simplu uitate. Poate de aceea demobilizarea e cruntă, nici #metoo nu mai funcţionează.

Date de la Poliţie privind violenţa domestică

Am primit şi date actualizate despre cazurile de violenţă domestică de la Poliţia Română. Iată-le:

În acest sens, în anul 2017, la nivel național, au fost sesizate 36.245 de infracțiuni prevăzute de Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (35.202 în anul 2016). Dintre acestea, 27.652 de infracțiuni sunt comise la domiciliu (27.032  în anul 2016).

Majoritatea infracțiunilor sesizate, în anul 2017, se referă la loviri sau alte violențe (20.283 de infracțiuni sesizate), abandonul de familie (8.747) și amenințarea (2.664).

De asemenea, în anul 2016, din totalul de infracțiuni sesizate, 18.531 au fost pentru loviri sau alte violențe, 9.841 pentru abandon de familie și 2.610 pentru amenințarea.

 

Loading...
Comenteaza