Editorial

Nu vom şti-o niciodată

Marele bâlci politic românesc are accente de apocalipsă tragi-comică. Nu aflăm nimic nou despre comportamentul partidelor, dar descoperim lucruri neașteptate despre tainițele sufletului omenesc.
Publicitate

Sorin Grindeanu a fost instalat la Palatul Victoria cu mare pompă. Întreaga scenografie părea menită să spună: „Iată, avem și noi tehnocrații noștri!" Tehnocrați disciplinați de partid, care-și poartă cu mândrie costumele impecabile și cravatele asortate, pantere cu colți și gheare tăioase, dar temperate cu măiestrie de lesa cea scurtă a partidului.

Tehnocrați care se apucă imediat de treabă, lucrând fără odihnă și fără preget, chiar la ceas de noapte, străduindu-se să transpună în fapte ordinele primite de la partid, mai ales cele menite să scape cu obrazul curat colecția de penali ai baștanilor PSD-iști și, mai ales, obrazul cu mustață al lui Lider Maximo.

Și nu le-a reușit! Dar vina nu a fost neapărat a lor; de vină sunt câteva sute de mii de oameni și un președinte de țară care s-au opus vehement, sau cu fermitate, acestei lovituri de forță din palatul justiției. Guvernul a înțeles că trebuie respectate aparențele de normalitate și democrație, așa că a intrat cu comandamentele de partid în lenta morișcă a mecanismului democratic, de dezbatere și dialog cu toate părțile interesate. De aici s-a ridicat sămânța dihoniei din care a crescut, în aceste zile, o adevărată pădure înveninată.

După ce Dragnea l-a scos pe Grindeanu la pescuit de știuci, după ce s-au dus, veseli nevoie mare, să se căciulească la masa lui Trump, după ce peste tot se vorbea cu gura plină despre minunile făcute de guvernul PSD-ist, iar Dragnea se arăta încântat de prestația echipei sale ministeriale, după ce conducerea PSD declara sus și tare că nu a gustat din usturoiul remanierii, deci nici gura nu-i miroase a trădare...a căzut bomba: guvernul trebuie remaniat din temelii! În ceea ce-l privește pe Dragnea, nu este de mirare: el este învățat să conducă partidul și țara așa cum și-a condus amărâtul de județ în care el tăia și spânzura după bunul plac.

Marea surpriză vine din parte lui Grindeanu, care ne-a oferit o imagine care frizează absurdul: vechi pion al partidului cu trandafiri, împletindu-și întreaga carieră cu destinul acestuia, el se opune cu fermitate oricărei încercări de a fi schimbat din funcție! Unde este disciplina de partid, făurită demult în retorte staliniste? Unde este tăria de monolit a partidului, adunat trup și suflet în jurul liderului suprem? De unde atâta obrăznicie: „Demisionez doar dacă Dragnea demisionează de la conducerea partidului!"? Cum să înțelegi această situație de neînțeles?

Să ascultăm oare explicațiile colegilor de partid? „Grindeanu a căzut sub o influență proastă!" Fie ea președintele Iohannis, care se știe că mai nou este susținut de licuriciul transatlantic în lupta contra corupției, fie ea „agenturili" care doresc destabilizarea României, sau fărâmițarea ei, fie ea un cal troian strecurat în partid (și aici este tot mai des invocat Victor Ponta), i se refuză lui Grindeanu orice drept la demnitate și verticalitate. El nu este decât o păpușă, o marionetă tâmpă în sforile partidului, și dacă acum își afirmă independența nu este fiindcă s-a rupt de acele sfori, ci fiindcă altcineva a preluat sforile și-l conduce pe sărmanul prim-ministru după voia placului!

Dar dacă Grindeanu a tăiat singur acele sfori? Dacă, scârbit de atâtea manipulări de culise, obosit de atâta muncă ocultă menită să blocheze balanța justiției, s-a hotărât să facă lucrurile „ca la carte", adică într-un fel care nu este pe placul șefilor săi? Dacă are el, pur și simplu, o revoltă din acelea sănătoase: „cum adică, am încercat să respect ordinele voastre abjecte, am încălcat o groază de principii de moralitate și de bun-simț și acum încercați să scăpați de mine ca de o mănușă găurită, doar fiindcă nu am putut aduce suficient de repede rezolvări scopurilor voastre murdare?"

Dar dacă Grindeanu a înțeles că persoana sa nu a contat, ci a fost un pion neînsemnat în planurile lui Dragnea de a conduce țara prin interpuși umili și obedienți? E posibil ca acesta să fi fost dintotdeauna planul lui Dragnea: dacă nu poate fi el jupânul suprem al țării, mai mare peste toți banii vistieriei, atunci nimeni altul să nu fie! Minimul orgoliu al lui Grindeanu nu a putut suporta o asemenea înjosire, așa că acum vedem reacția sa perfect omenească, care cere nu apreciere, nici măcar clemență, ci un minim de decență și de apreciere.

Ne aflăm într-o situație demnă de Cartea Recordurilor Penibile: partidul aflat la conducere, care are o majoritate zdrobitoare în Parlament, trebuie să prezinte o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern! Și nici măcar nu are certitudinea că în felul acesta problema este rezolvată pe fond...

Eminul nostru drag a spus demult: „Ca la noi, la nimeni!" Când scriu aceste rânduri, febra luptei intestine, spuzeala intrigilor de culise, catalepsia pozițiilor asumate, frisonul atacurilor la baionetă, sunt în toi. Iar ce au fost toate acestea, vorba altui poet, „noi nu vom ști-o poate niciodată...".

Publicitate

Taguri

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.