Editorial

Praguri pentru Donald J.Trump | Analiză de Andrei Marga

În 20 ianuarie 2017 s-a instalat un nou președinte al Statelor Unite ale Americii. Se spun deja multe cu această ocazie, dar nu se pot ocoli trei observații.
Publicitate


Donald J. Trump urcă la președinție dintr-o poziție aparte în societatea americană. În cursa pentru Casa Albă el a trecut obstacole fără precedent. Noul președinte are în față praguri ceva mai mari decât înaintașii săi.

Cum va fi? Ce se va petrece? Se speculează abundent, dar este mai profitabil, pentru a capta importanța evenimentului, să pornim de la fapte.

Donald J. Trump a venit din rândul outsider-ilor vieții politice - ceea nu înseamnă nicidecum că ar fi fost străin de politică. El este cel mai bogat dintre cei care au câștigat președinția Americii - o bogăție acumulată grație inițiativelor în economia privată. El va fi printre cei mai vârstnici (70 de ani) președinți la primul mandat - Ronald Reagan, de pildă, l-a întrecut la intrarea în mandatul al doilea. El a fost asistat, deja în campania electorală, de membrii ai familiei care au lucrat cu inteligență remarcabilă la organizarea campaniei și promovarea candidatului. El este președintele american cel mai legat în familie de Europa, prin originea germană a tatălui și cea scoțiană a mamei și prin mariajele sale, care l-au apropiat mai întâi de Cehia, în cele din urmă de Slovenia.

De la pășirea în cursa pentru Casa Albă, la validarea ca președinte de către Congresul american, Donald J. Trump a trecut numeroase obstacole. El a venit din afara establishment-ului partidului său, uneori împotriva ierarhiei acestuia. El a propus soluții factuale - oprirea imigrației ilegale, controlarea imigranților susceptibili de terorism, stoparea mutării de locuri de muncă în afara țării, noi relații între supraputeri etc. - fără retorica uzuală. El a înfruntat, în finala prezidențială, un contracandidat care s-a pregătit îndelung. Împotriva lui Donald J. Trump s-a ridicat cea mai vastă rezistență mediatică cunoscută - la un moment dat, abia un ziar din Las Vegas l-a sprijinit. A fost dat pierzător de toate sondajele din finală. A înfruntat o strategie elaborată de discreditare a persoanei și a declarațiilor sale și a parcurs una dintre confruntările cele mai lipsite de menajamente din democrațiile mature. A pierdut votul popular, după ce vizase votul electoral al statelor ce compun uniunea americană, pe care l-a și câștigat detașat. Până în ultima clipă - deci și înainte de votul Colegiului Electoral și în preajma confirmării din partea Congresului american - Donald J. Trump a fost țintă, în speranța unei blocări.

Destul de mulți sunt cei care au dorit victoria lui Donald J. Trump, văzând în ea șansa unei schimbări de politică. Dar, cel puțin în regiunea noastră, abia Vaticanul a fost deschis, premierul Ungariei s-a pronunțat în favoarea sa, iar primul ministru al Israelului și conducerea Rusiei i-au dorit victoria. Restul - incluzându-i pe cancelarul german, președintele francez, cel al comisiei europene - i-au fost împotrivă.

Donald J. Trump și-a anunțat obiectivele într-o carte (Crippled America - How to Make America Great Again, Threshold Editions, a Division of Simon and Schuster, Inc., New York, 2015) și în cursul campaniei pentru Casa Albă. Nu numai ceea ce a anunțat, dar și răspunderea ce-i revine de acum pentru situația din America și din lume îl pun în fața unor praguri ce sunt mai solicitante decât cele din fața multor predecesori.

Donald J. Trump are acum de partea sa Congresul și celelalte instituții cheie ale Americii. El poate beneficia de o putere considerabilă, de la care se așteaptă enorm. Bunăoară, el s-a adresat pentru sprijin cât se poate de direct acelei muncitorimi (working class) a Americii, neglijate în vederile vetustei "corectitudini politice (political correctness)" cultivată de democrați, iar cu voturile electoratului respectiv a și făcut diferența. El trebuie să facă astfel încât administrația sa să aducă joburi, înainte de orice, mai ales în zonele în care globalizarea a avut efecte perverse.

Sprijinul din partea Congresului dominat de republicani nu este însă omogen. Cum se observă deja în audierile candidaților pentru guvernul Statelor Unite, fandări în vederea obținerii votului și pași spre celălalt vor face și președintele și majoritatea din Congres.

Donald J. Trump are de găsit o soluție care să scoată economia din alternative epuizate, precum Keynes vs. Hayek sau Gallbraith vs. Samuelson. De asemenea, o soluție care să ducă societatea dincolo de exclusivismul civic Sandel vs. Levin. El trebuie să propună o abordare economică și instituțională capabilă să evite crizele și să deschidă perspective.

America are de optimizat relația dintre autonomia inițiativei private și imperativele societății, dintre libertatea persoanei și măsurile de securitate. Optimizarea a fost amânată o vreme, sub amenințarea terorismului, iar administrația Barack Obama nu a găsit soluția.

Era digitală a pus pe agenda zilei securitatea cibernetică și protecția vieții private. Panoptismul câștigă teren în condițiile terorismului globalizat, dar fără această protecție, democrația nu va putea fi funcțională.

Ronald Reagan a venit la Casa Albă pe un val cultural, fiind precedat de curentul neoconservatorilor de atunci. Donald J. Trump are de creat curentul care să-l susțină. El are nevoie de o viziune elaborată asupra societății moderne, distanțată deopotrivă de neoliberalism și de amăgirile "apolitismelor" din ultimul deceniu.

Donald J. Trump moștenește o lume intrată în dezordine. Oamenii săi trebuie să caute să-i imprime o direcție chemând la conlucrare.

America este astăzi supraputerea hegemonică, dar, așa cum recomandă experți republicani, trebuie să ia în seamă schimbarea lumii din jurul lui 2010. Noului președinte îi revine să propună soluții politice într-o geometrie variabilă a supraputerilor economice, politice, militare, culturale. El va trebui să coopereze eficace pentru a readuce sub control multele pericole existente.

Donald J. Trump are de luat o opțiune în dezbaterea asupra alternativei "republică sau imperiu", care traversează instituțiile americane de câțiva ani. America este privită cu admirație, cu invidie, cu gelozie, cu ură, dar noul președinte are de făcut în așa fel încât America să ofere un exemplu. Reafirmarea valorilor Americii clasice intră printre mijloace.

Viitorul este deschis. Ronald Reagan a venit amenințător la Casa Albă și a lăsat în urmă o schimbare democratică a lumii. Barack Obama a venit pacificator și lasă în urmă conflicte aproape peste tot. Donald Trump anunță inițiative de schimbare energică pe bază de acorduri. El își asumă o altă lume, dar, așa cum se întrevede în clipa de față, și o abordare diferită. Curând, se vor putea evalua primele rezultate.

Andrei Marga este profesor asociat la Universitatea Bucureşti şi cercetător principal al Academiei Române. Profesor de Filosofie Contemporană și Logică, Andrei Marga a fost rector al Universităţii-Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1993-2004 şi 2008-2012), ministru al Educaţiei (1997-2000), ministru al Afacerilor Externe (2012) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2012-2013).

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.