Editorial

Se strânge laţul în jurul României

Ambele ţări au negociat împrumuturi de la Fondul Monetar Internaţional, ca să atenueze efectele crizei. La 200 de kilometri de Cluj e criză puternică, de necontestat. Mai mult! Din Spania încep să vină înapoi români care, acolo, nu îşi mai găsesc locuri de muncă. Astfel de cazuri s-au petrecut recent şi în urbea de pe Someş, când clujeni plecaţi la muncă prin străinătăţi s-au întors – de voie, de nevoie – acasă, la Cluj şi au încercat să se reangajeze la firmele de unde plecaseră, însă au fost refuzaţi. Motivul: e recesiune.

Cine a crezut că o economie emergentă ca a României va scăpa, s-a înşelat amarnic. Pur şi simplu nimeni nu mai poate scăpa de efectele globalizării. în România, cu toate declaraţiile care îndeamnă la calm ale energicului Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, acestea încep să se simtă. Inclusiv la Cluj.

De vineri, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă are un plus de 2.000 de oameni în şomaj, aşa cum a informat ziarul nostru în exclusivitate. Cei mai mulţi, muncitori simpli, aceştia sunt loviţi dur înainte să vină iarna, cu frigul ei şi cu facturile pe măsură. Dar la fel suferă şi cel care produce cei mai mulţi bani în România. Sistemul privat. Care se conduce după regulile dure ale pieţei, nu după impulsurile de moment de la Cotroceni. Asaltaţi de presiunea crizei, jucătorii din sistem, adică managerii firmelor private, nu vor mări salariile, pentru că piaţa nu le va permite.

Aici se joacă după regulile unei pieţe în declin. Singurul domeniu, în care sunt şanse să crească lefurile, aşa cum arată cererile abundente din ultima perioadă, este sistemul bugetar. Care înghite bani mai mulţi decât produce. Salariile bugetarilor vor adânci criza, dacă ele vor mărite acum.

Presa economică din zilele acesta e mai sumbră ca un necrolog. Reduceri drastice de comenzi, spectrul falimentului la firme din construcţii, prudenţă la creditare. în condiţiile în care guvernul va ceda presiunilor băsesciene, de tip populist, economia României, ţinută dibaci în frîu de politicile monetare prudente ale BNR, „ va crăpa”. SUA, „jandarmul mondial” care a trăit pe credit deşănţat, e în criză. Marile puteri economice occidentale se clatină şi ele. Muncitorul captiv român nu are unde să se îndrepte.

în patru ani de luptă între palate este poate unul din puţinele momente în care oamenii raţionali trebuie să îl susţină pe premier. Refuzul său de a pune în aplicare legea salariilor profesorilor - promulgată de un preşedinte abil, dar politicianist - este una din puţinele decizii de bărbat de stat al lui Tăriceanu.

 Deşi sunt categorii profesionale dezavantajate de anii cumpliţi de tranziţie, momentul ales de preşedinte este unul greşit, iar consilierii economici ai acestuia ar trebui să intervină mai energic pentru a stopa avântul sau dărnicia lui. în momentul în care se strânge laţul în jurul României, nu ne putem permite să experimentăm majorări salariale sinucigaşe. Cum aritmetica sau viaţa nu mint, orice alunecare pe panta măririi salariilor riscă să ne coste scump, foarte scump, pe viitor. Aviz amatorilor!

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro