Educaţie

Dezastrul din învăţământul românesc. Studiu realizat de un centru clujean după consultarea a 50 de experţi

Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) a lansat recent un raport cu tema "Educaţie, bună guvernare, securitate naţională". Concluziile nu sunt deloc încurajatoare.
  • Foto:arhivă

    Foto:arhivă

Publicitate

„De ce sunt necesare schimbări importante ale sistemului educațional din România?" se intitulează unul dintre capitolele raportului, iar specialiştii vin cu răspunsul.

„Din perspectiva celor mai mulți dintre indicatorii uzuali, școala românească este deficitară. România se află constant pe ultimele poziții dintre țările UE în evaluările internaționale ale calității educației, având în vedere aspecte dintre cele mai diverse. În plus, pentru mai mulți indicatori importanți trendul este descendent, în contrast cu restul țărilor UE.

Astfel, România este singura țară din UE, alături de Marea Britanie, unde speranța de durată a educației (school expectancy) a avut un declin mai mare de un an după 2001.

Participarea tinerilor în educație școlară și pregătire profesională este un alt indicator care plasează Romania pe unul dintre ultimele locuri în UE (alături de Malta și Bulgaria). Un rezultat similar este obținut și pentru proporția tinerilor care nu sunt cuprinși într-o formă de educație, pregătire profesională sau angajați.

Un fenomen extrem de însemnat este cel al abandonului școlar. Pentru unul dintre indicatorii uzuali, proporția celor între 25-34 ani care au părăsit prematur educația și pregătirea profesională (early leavers from education and training 25-34, ELET 25-34), România este din nou un outlier negativ, fiind singura țară din UE cu un trend negativ clar.

Valoarea indicatorului a crescut de la 12% în 1997 la 24% în 2010 și 2011, având apoi o ușoară descreștere la 22% în 2013. De asemenea, Romania are in 2015 o rată de părăsire timpurie a școlii pentru cei între 18-24 de ani de 19,1%, locul trei in UE, dupa Spania si Malta, pe trend de creștere, în condițiile în care ținta asumată de România pentru anul 2020 este de 11,3%.

O altă categorie importantă de indicatori ai calității școlii descrie performanțele elevilor de a citi și a înțelege conținutul textelor scrise. Datele oferite de studiul comparat Programme for International Student Assessment (PISA), realizat de către OECD și aplicat elevilor de 15 ani din școli, permit compararea anuală a elevilor din țări ale UE între 2000 și 2012.

Și în cazul acestor indicatori România este pe unul dintre ultimele locuri în UE, având valori care sunt mult sub media UE28 atât pentru valorile de mijloc (medie, mediană), cât și cele ale proporțiilor de elevi cu rezultate de vârf (nivelul 5 și 6 din 6). În învățământul superior, universitățile din România sunt în afara primelor 500 de poziții în toate clasamentele recunoscute", se arată în studiul citat.

Specialiştii CSD văd o legătură directă între calitatea educaţiei şi o bună guvernare în ţara noastră. Părerile experților converg în privința rolului educației în explicarea plasării modeste a României în comparații cu alte țări ale Uniunii Europene sau chiar din lume, în funcție de indicatori ai dezvoltării economice, ai democratizării și securității.

„Procesul educațional este un determinant puternic al stabilității și calității democrației, iar învățământul superior are un rol major, datorită contribuției sale la selecția și formarea elitei politice, economice și sociale. (...) Alături de calitatea procesului democratic, sistemul educațional are și un puternic impact asupra dezvoltării economice și sociale. Un sistem de educație performant ar crește nu doar angajabilitatea, flexibilitatea și competitivitatea forței de muncă, ci și calitatea factorului decizional și de management economic. (...) Definirea siguranței naționale drept „starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului" în Legea securității naționale, implică determinări reciproce puternice între acest concept și calitatea educației. Astfel, un sistem de educație neperformant generează vulnerabilități pentru siguranța cetățenilor români, contribuind la excluziune socială, corupție, declin demografic, brain drain", se arată în raportul CSD.

Cele 11 zone deficitare

Raportul identifică 11 zone deficitare în sistemul de educaţie şi propune soluţii pentru acestea. Opiniile exprimate în raport aparţin autorilor din cadrul CSD, iar în elaborarea documentului au fost consultaţi 50 de experţi, membri ai societăţii civile şi reprezentanţi ai unor instituţii ale statului.

Raportul argumentează că școala românească are nevoie de schimbare, indică o serie de direcții principale ale schimbării și prezintă recomandări de transformări pe termen scurt și mediu în cadrul sistemului educațional și a contextului în care acesta operează.

Aspectele identificate sunt:

1. Capacitatea administrativă scăzută a statului, în special a Ministerului
Educației Naționale și a Cercetării Științifice

2. Finanțarea deficitară și ineficientă

3. Utilizarea insuficientă a cercetării bazate pe date empirice în procesul
de creare a politicilor educaționale.

4. Definirea, operaționalizarea și stimularea deficitară a performanței
educaționale

5. Modul deficitar de recrutare și motivare a personalului din educație

6. Nivelul ridicat al inegalităţii de șanse școlare

7. Nivelul ridicat al abandonului școlar

8. Învățarea deficitară a normelor și competențelor democratice

9. Dezvoltarea redusă a educației pe parcursul vieții

10. Utilizarea redusă a resurselor educaționale deschise și accesul limitat
la rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice

11. Politicile educaționale puțin adaptate unui context demografic dinamic
și unei piețe a muncii în schimbare

Ce recomandă specialiştii

La fiecare capitol din cele 11 analizate, experţii au venit şi cu recomandări despre cum ar trebui făcute lucrurile.

Câteva dintre cele mai interesante recomandări cuprinse în raport le redăm mai jos:

„ - Întărirea mecanismelor de control și a celor de sancționare a persoanelor și instituțiilor care compun sistemul educațional, inclusiv a Ministerului Educației și Cercetării, în cazul nerespectării legislației în vigoare.

- Evaluarea externă a calității educației preuniversitare ar trebui să fie centrată preponderent pe rezultatele înregistrate de elevi ca urmare a parcurgerii învățământului preuniversitar, și într-o măsură mai mică pe informații raportate de către managerii școlari.

- Modelul de până acum de angajare și promovare a personalului didactic din universități ar trebui să fie schimbat prin includerea obligatorie a unei etape de angajare de probă pentru pozițiile de începători.

- Reanalizarea strategiei pentru învățământul profesional si corelarea măsurilor MENC cu măsurile Autorității Naționale pentru Calificări în privinta formărilor pentru meserii.

- Promovarea în școli și universități a unui climat deschis discuţiei și accentuarea principiilor gândirii critice în cadrul mai multor materii prin încurajarea dezbaterilor i discuţiilor în activităţile de acumulare de cunoştinţe

- Asumarea politică a deschiderii educației și includerea ei ca prioritate în strategiile naționale

- Anticiparea evoluțiilor demografice, sociale și economice în planificarea sistemului educațional. Eficientizarea costurilor prin restrângerea serviciilor educaționale, respectiv suplimentarea lor acolo unde este nevoie."

Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) este un think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.