Eveniment

2,4 milioane de euro pentru pacienţii din afara Clujului

O treime din pacienţii care s-au tratat pânã la finele lunii octombrie în spitalele din Cluj provine din alte judeţe. Casa Judeţeanã de Asigurãri de Sãnãtate (CJAS) Cluj a cheltuit pentru aceştia mai bine de 8 milioane de lei. Banii nu pot fi recuperaţi, întrucât sistemul nu funcţioneazã dupã principiul “banii urmeazã asiguratul”.

începând cu 1 ianuarie şi pânã în 31 octombrie, dintr-un numãr de 127.766 de pacienţi trataţi în spitalele clujene, 43.062 sunt din alte judeţe. Bugetul aprobat pentru sistemul sanitar din judeţul Cluj în 2007 este de 33 de milioane de lei, din care 23 de milioane sunt strict pentru unitãţile spitaliceşti cu paturi.

Din aceşti bani, s-au cheltuit în primele zece luni ale anului 8 milioane de lei pentru tratarea pacienţilor proveniţi din alte judeţe. Aceşti bani nu vor putea fi recuperaţi de Casa Judeţeanã de Asigurãri de Sãnãtate şi de spitale, în ciuda faptului cã bolnavii trataţi nu plãtesc contribuţiile de sãnãtate cãtre CJAS Cluj.

 

Pacienţi din jumãtate de ţarã

 

“în România nu existã însã ideea conform cãreia banii sã urmeze asiguratul. Pentru cei care se trateazã aici, Casa de Asigurãri de Sãnãtate din judeţul de care aparţin nu vireazã banii cãtre CJAS Cluj. Facem faţã pe propriile noastre forţe”, a explicat directorul CJAS Cluj, Mircea Moroşan.

“în Cluj se trateazã persoane din cel puţin 12 judeţe. La Institutul Oncologic «Ion Chiricuţã» vin din aproape 24 de judeţe, dat fiind cã în ţarã sunt doar douã institute, aici şi la Iaşi”, a mai spus el. Totuşi, Moroşan considerã situaţia Clujului una fericitã, având în vedere cã bugetul alocat sistemului sanitar din judeţ ese mai mare decât în alte pãrţi.

“Nu poţi sã laşi alte judeţe fãrã bani, chiar dacã ştii cã aici se trateazã mai mulţi pacienţi. şi celelalte centre universitare se confruntã cu aceeaşi problemã, oricum Clujul primeşte mai mulţi bani. Existã un buget estimativ în funcţie de cheltuielile din anul precedent”, a spus Moroşan.

 

Gaurã în bugetul Clujului

 

Liderul sindicatului Sanitas, ştefan Roman, considerã cã pacienţii din alte părţi trataţi la Cluj creeazã o gaurã în bugetul judeţului. “Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate trebuie sã ne dea bani suficienţi. Probabil, am economisi mai mulţi bani dacã nu ar fi pacienţii din afara judeţului”, a spus Roman.

Potrivit directorului Autoritãţii de Sãnãtate Publicã, Nicolae Deleanu, cea mai bunã soluţie ar fi decontarea reciprocã, între Casele Judeţene de Asigurãri de Sãnãtate.

“Toate centrele universitare se confruntã cu aceastã problemã. E dreptul pacientului sã fie tratat de cei mai buni. Ar trebui ca nivelul de finanţare sã fie mai ridicat pentru marile centre şi sã existe decontarea reciprocã între Casele de Sãnãtate”, a spus Deleanu.

 

Clujul vrea tariful pe caz rezolvat

 

Managerii spitalelor din Cluj vor tarife diferite pentru intervenţii. “Chiar dacã nu se fac decontãri între case, CJAS Cluj deconteazã costuri pentru fiecare bolnav, dar la un anumit tarif, 1.346 de lei pe intervenţie. în Cluj vin cazuri care ori sunt cu diagnostic neelucidat, ori sunt foarte grave şi necesitã intervenţii complicate. Spre exemplu, dacã avem un pacient din alt judeţ la Terapie Intensivã, costul unei astfel de intervenţii poate ajunge la zeci de mii de lei, în timp ce noi primim doar 1.346 de lei”, a explicat managerul Spitalului Clinic Judeţean, Cristina Ciortea.

Aceasta a mai spus cã la nivel naţional se discutã “tariful pe caz rezolvat”, care este privit ca o modalitate de recuperare a banilor cheltuiţi cu pacienţii din alte judeţe. “în centrele mari întreg sistemul sanitar este mult mai complex, începând de la aparaturã pânã la pregãtirea profesionalã a medicilor. Ar fi normal ca, spre exemplu, o operaţie de apendicitã sã aibã tarif diferit în marile centre universitare, pentru ca spitalele de acolo sã-şi poate acoperi costurile”, a menţionat Ciortea.

 

Medicina preventivã, o soluţie

 

“Nicãieri în lume nu se cheltuie 70% din banii primiţi pe sãnãtate numai pentru spitale. Trebuie sã reducem costurile hoteliere şi sã investim în medicina preventivã. Programul naţional de evaluare a stãrii de sãnãtate este oarecum un început al medicinei preventive în România. Acum cheltuim foarte mult pe unitãţile cu paturi: pe electricitate, mâncare, cazare”, a explicat Moroşan. Acesta a mai spus cã în spitale la internãri ar trebui sã ajungã numai cazurile grave.

 

 

Respinge acuzaţiile

 

Directorul de relaţii publice al Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, Mariana Pãcurariu, respinge acuzaţiile medicilor clujeni care susţin cã bugetul judeţean este pãgubit din cauza tratãrii bolnavilor din alte zone. “Banii pentru spitale sunt transmişi printr-un fond naţional unic. Toate pierderile sunt calculate. De obicei, când solicitã bugetul, Casele de Asigurãri Judeţene iau în calcul şi populaţia limitrofã care ar putea solicita serviciile spitalelor”, a spus Pãcurariu.

Ea considerã cã decontarea reciprocã nu reprezintã o soluţie viabilã. “Pentru ca banii sã urmeze asiguratul, ar fi mult prea multã muncã şi încâlcealã, datoritã migraţiei oamenilor”, a mai explicat ea.

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.