Eveniment

Autostrada Transilvania, construită cu obligaţiuni

“Una dintre soluţiile pentru finanţarea Autostrăzii Transilvania ar putea fi emisiunile de obligaţiuni sau alte instrumente de acest tip. Am discutat deja cu unele bănci comerciale care au spus că sunt interesate de aceste emisiuni, dar şi cu Ministerul Finanţelor, însă este necesară o analiză atentă”, au menţionat sursele citate.

Directorul general al CNADNR, Mihai Grecu, declarase în luna februarie că lucrările la Autostrada Transilvania ar putea fi stopate din cauza faptului că Ministerul Transporturilor nu mai are fonduri pentru lucrări în acest an, după ce a fost plătit avansul de peste 140 de milioane de euro.

 “Nu mai avem fonduri pentru lucrări anul acesta. Suma pe care am avut-o la dispoziţie, peste 140 de milioane de euro, a fost deja plătită, dar constituie avansul de 30% din valoarea lucrărilor. Nu mai dispunem de alte fonduri deocamdată, dar sperăm că la rectificare vom primi fonduri”, precizase Mihai Grecu.

Compania constructoare, Bechtel, ar fi trebuit să primească circa 500 de milioane de euro pentru lucrări în 2008. CNADNR nu a plătit lucrările pentru lunile decembrie 2007 şi ianuarie 2008, însă, potrivit contractului, Bechtel ar trebui să notifice o eventuală stopare a lucrărilor doar dacă nu-şi primeşte banii timp de şase luni.

Nici la rectificarea bugetară, CNADNR nu a primit fonduri, potrivit directorului de comunicare al Companiei, ªtefan Szobotka. “Nu au fost alocate încă fonduri suplimentare pentru lucrări la Autostrada Transilvania la rectificare”, a precizat reprezentantul CNANDR.

Aşteaptă ajutor de la UE

Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat săptămâna trecută, într-o emisiune televizată că o soluţie pentru finanţarea autostrăzii ar putea veni de la Uniunea Europeană. “Traseul autostrăzii va deveni parte dintr-un coridor european.

Statele baltice, împreună cu Polonia, Ungaria şi Slovacia şi cu noi, că şi noi susţinem proiectul respectiv, au solicitat crearea unui coridor nord-sud care să nu treacă prin Rusia-Ucraina şi acest coridor intră în ţară din Ungaria, pe la Borş, şi se duce exact pe traseul Autostrăzii Transilvania. Si va deveni parte dintr-un coridor european”, a explicat ministrul Transporturilor.

Ludovic Orban a spus că preţul autostrăzii a crescut deoarece s-au triplat preţurile la terenuri, comparativ cu anul semnării contractului, în 2003, iar preţul materialelor de construcţii a crescut cu 80%. “Din cauza asta e normal că în raport cu un preţ din burtă care a fost băgat acolo, de 2,8 miliarde, preţ-ţintă, nici nu există sintagma asta în legislaţia românească, preţul va fi mult mai mare. Pe de altă parte, analiza preţului se face la sfârşitul lucrării”, a explicat ministrul Transporturilor.

Per ansamblu, costurile de construcţie pentru Autostrada Transilvania s-ar putea dubla, de la 2,2 de miliarde euro la peste patru miliarde euro, iar trei tronsoane ce urmează să fie deschise în acest an vor costa aproape dublu faţă de preţul estimat în 2003.

Parteneriat privat

ZIUA de Cluj a dezvăluit săptămâna trecută că lipsa banilor pentru finanţarea Autostrăzii Transilvania şi, pe plan local, a autostrăzii urbane Cluj – Gilău – Dej conduc spre o nouă strategie la care Ministerul Transporturilor lucrează deja. Este vorba de crearea unei societăţi în parteneriat cu companii private, care să funcţioneze separat de CNADNR.

Noua societate ar urma să se ocupe strict de realizarea proiectelor Companiei, dar fără să mai apeleze la bugetul de stat. De altfel, într-o discuţie cu reporterii ZIUA de Cluj legată de posibilitatea ca Guvernul să ajungă în postura de a nu mai putea să finanţeze lucrările la autostrada urbană Cluj – Gilău – Dej, directorul CNADNR, Mihai Grecu, a vorbit în premieră despre un plan pe care îl are Ministerul Transporturilor pentru a degreva bugetul naţional de sarcina finanţării autostrăzilor.

 “Deficitul bugetar permite cheltuieli suplimentare de cel mult 3% din suma aprobată iniţial. însă pentru toate aceste proiecte pe care le avem s-ar depăşi cu mult acest prag. Prin urmare, ne-am gândit şi la o altă soluţie. Trebuie atraşi banii de pe piaţa de capital, ca să nu mai îngreunăm bugetul”, a explicat Grecu. O variantă în acest sens se referă la crearea unei companii private care să funcţioneze pe lângă CNADNR.

 “Această societate va deţine o relaţie contractuală cu compania noastră şi se va ocupa strict de execuţia acestor drumuri expres şi de autostrăzi”, spune directorul CNADNR. Acesta a explicat că ideea se bazează pe ceea ce există deja în ţări precum Croaţia sau Portugalia.

Ultima ora

Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro