Eveniment

UPDATE Bilanţ DNA 2016. Iohannis: Un subiect extrem de important rămâne cel al recuperarii prejudiciilor LIVE VIDEO

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi, la şedinţa de bilanţ privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe anul 2016, alături de ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena şi preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea.
Publicitate

UPDATE 11.30 Cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Iohannis la bilanţul DNA

Încep prin a vă felicita pentru bilanţul prezentat. Au trecut aproape 15 ani de când a fost constituit Parchetul Naţional Anticorupţie în anul 2002, procurorul DNA, iar România a demonstrat pe parcursul acestei perioade că a reuşit să-şi mărească dpdv instituţional capacitatea de a lupta împotriva corupţiei pentru consolidarea statului de drept.

De la an la an, încrederea cetăţenilor în justiţie a crescut, iar succesul luptei anticorupţie a ajuns să fie apreciat şi la nivel internaţional, ţara noastră fiind în punctul de a exporta acest model în regiune. Această evoluţie nu ar fi fost posibilă dacă în România nu s-ar fi produs o temeinică asumare socială a unui set de valori solide. În tot acest interval, nu numai capacitatea statului de a face faţă provocărilor ce ţin de corupţie a crescut, ci lucru extrem de important, şi mentalităţile s-au schimbat.

Recent am văzut cu toţii că cetăţenii anului 2017 nu mai tolerează minciuna, corupţia sau compromisul. Aceşti oameni au aşteptat de la instituţiile statului, ca viaţa politică să aibă în centrul ei respectarea legii şi integritatea. La noi s-a întâmplat un lucru extraordinar, principiile abstracte şi valorile fundamentale care stau la baza staului de drept au devenit preocupări concrete pentru cetăţeni iar când acestea au fost puse în mod brutal în pericol a existat o reacţie civică fără precedent. România a devenit nu numai un model de bune practici instituţionale ci şi o sursă de inspiraţie pentru alte state de a menifesta şi a-şi exprima în mod public refuxul de a accepta actele de corupţie.

Indignarea şi mobilizarea fără precedent a românilor din ultima lună ca şi reacţiile partenerilor externi sunt semnale care arată că ţara noastră trebuie să-şi continue parcursul de consolidare a democraţiei şi a statului de drept, iar continuarea luptei anitcorupţie e o cerinţă esenţială. Încercările executivului de a schimba legislaţia penală au fost amendate în raportul MCV de anul acesta. Iată deci că ireversibilitatea luptei antiocorupţie nu este una garantată. 

OUG 13 din 2017 a fost abrogată, măsurile ameninţătoare la lupta anticorupţie au fost retrase. Avem o legislaţie adesea deficitară care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil, ea trebuie amendată, iar măsuri de modificare a OUG sau a Codului de procedura penală au nevoie de o dezbatere în spaţiul public, de transparenţă şi responsabilitate în procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017.

Întregul proces decizional trebuie realizat cu o consultare reală a sistemului judiciar, cel care e chemat să aplice aceste măsuri. Acţiunile mele ca preşedinte au fost de fiecare dată în spiritul asigurării unei cooperări loiale între instituţii. În tot procesul decizional care va urma am încredere ca DNA şi instituţiile din sistemul judiciar vor juca un rol activ. Doamnelor şi domnilor, datele şi cifrele din Raportul de activitate arată că lupta DNA împotriva marii corupţii duce la bunăstare socială, lucru care se va reflecta în buzunarele cetăţenilor.

Un subiect extrem de importat rămâne cel al recuperării prejudiciilor produse din fapte de corupţie. Activitatea instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu trebuie să fie una susţinută. O societate în care lupta anticorupţie e eficientă e una în care cei găsiţi vinovaţi nu se mai bucură în continuare de banii sau bunurile dobândite prin încălcarea legii. Lupta împotriva courpţiei prin mijlioace legale de care dispune statul e necesară şi trebuie continuată, dar ea nu va fi eficientă pentru a combate deifinitiv acest flagel fără componenta de prevenire care trebuie să capete din ce în ce mai multa substanţă.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a făcut referire, la prezentarea raportului anual de activitate, la modificările legislative în domeniul Justiţiei, dând exemplu abuzul în serviciu, infracţiuni pentru care prejudiciile identificate anul trecut au fost de peste 160 milioane euro.

Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziţionate produse la preţuri supraevaluate cu procente între 50% şi 800%. Poate greşi cineva un preţ de achiziţie cu 800%? Pentru infrastructură sau construcţii statul plăteşte de cele mai multe ori preţul lucrării dublu. În cazul imobilelor retrocedate ilegal, preţul plătit în plus de stat a fost şi de 10 ori mai mare decât preţul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii? În sănătate, statul a plătit pentru echipamentele medicale preţuri mai mari cu 50% sau 60% faţă de preţul real. (...) Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% şi 20% din valoarea contractelor în sănătate. Corupţia din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani date de pacienţi medicilor. Ci modul în care sunt spoliate resursele sănătăţii prin produse, lucrări şi servicii supraevaluate şi inexistente.(...) Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancţionate doar ca erori administrative? (..) Nu credem să sunt necesare dezincriminări ale unor infracţiuni care cauzează pagube de sute de milioane de euro anual. Suntem obligaţi să avem reacţie atunci când modificări legislative ce vizează legi atât de importante cum sunt codul penal şi codul de procedură penală. Mai ales atunci, când, astfel de modificări se fac, peste noapte, fără consultare şi fără studiu de impact", a spus Kovesi.

Precizările vin în contextul în care Guvernul României a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind modificarea codurilor penale, în cadrul căreia se stabilea pragul de 200.000 lei pentru investigarea infracţiunii de abuz în serviciu. Ordonanţa a fost abrogată ca urmare a protestelor care au avut loc în toată ţara.

Kovesi: O treime dintre cei trimişi în judecată aveau funcţii de conducere/Sechestre de 667 mil. euro

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, joi, că valoarea sechestrelor puse în anul 2016 este de 667 milioane de euro, menţionând că o treime dintre persoanele trimis în judecată au avut funcţii de conducere.

"În România multă lume declară că susţine lupta anticorupţie. Dar am văzut cu toţii cât de mult contează stabilitatea legislaţiei. Cât de repede pot fi anulate eforturile şi munca întregului sistem de Justiţie, nu doar cele ale procurorilor DNA. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creştere a eficienţei activităţii DNA. Au fost trimişi în judecată peste 1.270 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu. Printre aceştia: 3 miniştri, 6 senatori, 11 deputaţi, 47 primari, 16 magistraţi şi 21 directori de companii naţionale. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupţia în instituţiile publice s-a manifestat prin aceleaşi acţiuni repetitive. O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante", a declarat Kovesi.

Procurorul şef al DNA anunţă că anul trecut au fost puse sechestre în valoare de 667 milioane de euro.

"Au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, o creştere substanţială, cu 72 % faţă de anul trecut. De multe ori, în cauzele noastre sunt implicate persoane ce obţin profituri uriaşe care achiziţionează bunuri în alte ţări sau deschid conturi bancare în alte jurisdicţii. Nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranţă, indiferent unde şi-a ascuns banii", a declarat procurorul şef al DNA.

Kovesi a subliniat că DNA a trimis peste 80 cereri de comisii rogatorii internaţionale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. "În acest fel, am reuşit să sechestrăm două proprietăţi în Franţa de peste 3,5 milioane euro. În Spania am instituit sechestru pe două imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi în Cipru, Elveţia şi Germania", a precizat şefa DNA.

Judecătorii au condamnat definitiv peste 870 inculpaţi trimişi în judecată de DNA.

"Printre acestea sunt: 1 europarlamentar, 7 deputaţi, 1 senator, 1 ministru, 5 preşedinţi de consilii judeţene şi 28 primari. (...) Procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise în judecată. (...) De altfel, cele mai multe motive de achitare în dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curţii Constituţionale sau aprecierea probelor administrate în cursul judecăţii. Acest procent de 10 % este sub media europeană şi arată că, în România, justiţia în România este funcţională, iar rostul procesului penal este acela de a afla întotdeauna adevărul", a completat Kovesi.

În 2016, judecătorii au decis prin hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA confiscarea şi recuperarea a peste 226 milioane euro, Kovesi precizând că "este obligaţia organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid."

Procurorul DNA susţine că în anul 2016 au fost atacuri "fără precedent" la adresa sistemului judiciar.

"Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri iincredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acţiuni de intimidare. Dar noi suntem magistraţi şi am răspuns în limitele permise de statutul statutului de magistrat, cu instrumentele instituţionale pe care le avem. (..) Legea ni se aplică şi nouă. Un procuror nu falsifică dosare, nu fabrică probe, nu urmăreşte agende obscure şi nici nu face jocuri politice. Mai mult decât atât, alţi magistraţi, judecătorii, vin şi controlează munca procurorilor şi măsurile dispuse de aceştia. Astfel de acuzaţii au fost făcute de cele mai multe ori de inculpaţii şi condamnaţii din dosarele noastre sau de cei care îi susţin. Presiunile exercitate în spaţiul public depăşesc limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condiţiile în care ele au venit din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat", a mai spus Kovesi.

În ceea ce priveşte priorităţile DNA pentru anul acesta, şefa instituţiei anunţă că acestea constau în continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt şi investigaţiile privind : frauda şi corupţia în achiziţiile publice în special, în domeniul sănătăţii şi infrastructură; frauda cu fonduri europene; corupţia în sistemul judiciar; recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.

Începand cu ora 11:00, la Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional din Bucureşti are loc prezentarea Raportului anual de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2016.

La eveniment participă preşedintele Klaus Iohannis, ministrul interimar al Justitie, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena şi preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea.

De asemenea, la eveniment este invitat şi ambasadorul SUA, Hans Klemm.

Şeful statului a participat săptămâna trecută la prezentarea bilanţului DIICOT pe anul trecut.

 

Publicitate

Adauga un comentariu

Atentie:
Mesajul tău va fi publicat după moderare.
ziuadecj.ro isi rezerva dreptul de a nu publica acele comentarii care contin atacuri la persoane, cuvinte indecente sau injurioase.

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Mesajul tau a fost trimis si va fi afisat curand.