Eveniment
Comisia Europeană şi Roşia Montană vor minerit
de Ziua de Cluj, 31 ianuarie 2012, 22:24
Comisia Europeană încurajează mineritul aurifer, locuitorii Apusenilor au nevoie locuri de muncă.
La Roşia Montană, 1.500 de oameni au ieşit sâmbăta trecută în piaţă, cerând locuri de muncă în minerit, într-o localitate în care şomajul e de mult la 80%. State europene cu pretenţii ecologiste şi cu atenţie maximă faţă de mediu, precum Finlanda şi Suedia, deschid exploatări aurifere şi îşi dispută primul loc în mineritul aurifer european, utilizând aceeaşi tehnologie pe bază de cianuri care se foloseşte şi în Statele Unite, Canada sau Australia. Avem motive de îngrijorare din cauza acestei tehnologii?
Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) propune exploatarea aurului şi argintului prin metoda industrială a cianurării, care se foloseşte în Suedia, Finlanda, Spania sau Grecia. Prin urmare, este vorba despre o tehnologie standardizată în UE, printr-o directivă a Comisiei Europene, deci aplicabilă tuturor statelor. Opozanţii proiectului afirmă pe scurt că "UE a interzis cianurile în minerit", invocând o rezoluţie a Parlamentului European din mai 2010, care recomanda Comisiei Europene să schimbe legislaţia. Aici intervin confuziile, agravate de lipsa de cunoaştere a mecanismelor de putere din Uniunea Europeană.
Trebuie spus că o rezoluţie nu este un act legislativ, ci o declaraţie de intenţie iniţiată de un grup de politicieni. Anual, Parlamentul European votează zeci de rezoluţii, în special în domeniile drepturilor omului şi politicii externe. Puţine din acestea se transformă în acţiuni politice concrete ale Consiliului European, principalul pilon de putere cu rol de legiferare în UE, în principal la iniţiativa Comisiei Europene, care este forul executiv. Modelul este simplu: Parlamentul dă o rezoluţie, iar Consiliul ia act şi îşi continuă politica pragmatică şi raţională.
Comisia Europeană (CE) a subliniat în mai multe rânduri că nu are în plan o legislaţie pentru interzicerea utilizării cianurilor în minerit, considerând că o astfel de măsură nu se justifică prin raţiuni legate de protecţia mediului sau de sănătate. "Legislaţia existentă, cu precădere în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor din industria extractivă (Directiva 2006/21/CE) include cereri precise şi stricte care ar trebui să poată asigura nivelul de siguranţă adecvat al facilităţilor din industria extractivă", a spus Janez Potonik, comisarul european pentru mediu.
Executivul de la Bruxelles a subliniat în repetate rânduri că nu există alternative adecvate utilizării cianurii la extracţia de aur. "În majoritatea depozitelor europene, aurul este amestecat cu alte metale, ceea ce înseamnă că este necesară aplicarea unei metode de separare. Interdicţia generală a utilizării cianurii în minerit ar implica închiderea minelor existente şi care operează în baza unor standarde stringente definite prin Directiva 21 din 2006, lucru care ar afecta numărul de locuri de muncă, fără a aduce o valoare adaugată suplimentară în ceea ce priveşte protejarea mediului sau a sănătăţii. O interdicţie totală a utilizării cianurilor în minerit ar implica, aşadar, stoparea extracţiilor la nivel european şi, pe cale de consecinţă, o creştere a importurilor de aur făcute deseori din ţări cu standarde sociale şi de mediu mai scăzute", mai afirmă Comisia. Din acest punct, dezbaterea capătă accente hilare, pentru că aceiaşi politicieni sau analişti continuă să susţină că "UE a interzis cianura", în loc să se concentreze pe efectele economice ce ar putea decurge din proiectul industrial de la Roşia Montană.
Lorand Kopenetz, preşedinte Asociaţia Culturală a Maghiarilor din Abrud, membru în Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană:
"Eu sunt fiul unui om care a lucrat toată viaţa cu cianură, acum e pensionar şi poate povesti oricui cum s-a folosit cianura 50 de ani în România, fără ca nimeni să moară din asta, deşi standardele nu erau nici pe departe cele de azi. De aceea, acuz de ipocrizie pe toţi cei care, sub pretextul grijii pentru mediu, se opun unui proiect industrial care va crea mii de locuri de muncă, nu doar în Roşia Montană, ci şi în Abrud - de unde sunt - în Câmpeni şi în multe alte localităţi din zonă. Şi suedezii sau finlandezii îşi fac griji pentru cetăţenii lor, dar autorităţile nordice autorizează în fiecare an câte o exploatare nouă cu aceeaşi tehnologie. UE a zis clar: există standarde stricte, toate ţările trebuie să le respecte şi va fi bine. Cine insistă în a spune că nu e aşa are clar alte interese decât sănătatea oamenilor. Maghiarii din zonă doresc şi ei proiectul minier, pentru că au nevoie de locuri de muncă. Cei care se opun ce soluţii au pentru noi şi copiii noştri, ca să avem ce mânca?"